Martie a fost a treia lună la rând în care România a avut cea mai ridicată inflație din UE.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna martie până la 2,6%, de la un nivel 2,8% în februarie şi unul de 3,1% în ianuarie, însă România este, pentru a treia lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
În luna martie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) şi Danemarca (0,8%).
La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,7%), Croaţia (4,9%) şi Estonia şi Austria (ambele cu 4,1%).
Comparativ cu luna februarie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România de la 7,1%, până la 6,7%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în 10 state membre.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,8% în ianuarie, până la 2,6% în luna februarie, pentru ca în martie să ajungă la 2,4%.
De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,1% în martie, de la 3,3% în februarie.
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,9%, de la 3,1% în luna ianuarie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară, arată oficiul european de statistică.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat recent că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare și cele nealimentare s-au scumpit, iar serviciile au crescut cu peste 10%.
Potrivit prognozei actualizate de BNR, rata inflației va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm mai lent față de 2023.
De altfel, analiza Băncii Naționale a României avertizează asupra „riscurilor crescute” legate de eventuale măsuri fiscale și bugetare menite să reducă deficitul.
Și Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, iar potrivit estimăriii Comisiei Europene deficitul bugetar ar putea depăși 6% din PIB în acest an și ar putea ajunge pragul de 7%.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
