Locuitorii unei insule olandeze din Caraibe au dat în judecată țara-mamă, cerând joi în instanță ca statul olandez să ia mai multe măsuri pentru a proteja insula în fața efectelor schimbărilor climatice, relatează Reuters.Cei 8 reclamanți din dosar vor ca Olanda să își reducă emisiile nete de carbon la 0 până în 2040, cu 10 ani mai devreme decât prevăd actualele planuri ale guvernului olandez. Reclamanții acuză guvernul de la Haga că nu a făcut suficiente lucruri pentru a proteja insula de creșterea nivelului mării.Aflată în sudul Caraibelor, Bonaire este o formă de colonie olandeză care în 2010 a primit statutul de municipalitate a Olandei. Ea are în jur de 20.000 de locuitori, care sunt cetățeni olandezi.„Țările de Jos Caraibiene au fost uitate de prea mult timp. Există în vigoare planuri de a proteja Țările de Jos Europene de creșterea nivelului mărilor și alte consecințe ale crizei cilmatice, dar acesta nu este deocamdată cazul și pentru Bonaire”, a declarat Danique Martis, unul dintre reclamanți, într-un comunicat.Cazul este susținut de grupul de mediu Greenpeace, care susține că părți ale insulei Bonaire se vor scufunda permanent sub ape până în 2050 și că bariera de corali care protejează insula este pe moarte.Un grup de locuitori ai Bonaire au intentat o acțiune în instanță împotriva Olandei în luna mai a anului trecut, aducându-i aceleași acuzații.Olanda este cunoscută pentru barajele lor împotriva furtunilor şi miile de kilometri de diguri construite pentru protejarea teritoriului lor european, din care aproximativ o treime se află sub nivelul mării. Însă această ţară este şi unul dintre cei mai mari poluatori per locuitor din Europa şi s-a confruntat cu o serie de scandaluri şi procese ce vizau emisiile sale. După un proces deschis de Vanuatu, o insulă grav afectată de încălzirea climei globale, Adunarea Generală a ONU a adoptat la sfârşitul lui martie 2023 o rezoluţie istorică prin care a cerut justiţiei internaţionale să clarifice „obligaţiile” care le revin statelor lumii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Rezoluția a fost salutată ca un progres „istoric”, un „moment de referință” și un „triumf pentru diplomația internațională în domeniul climei”. ONG-urile și o serie de state dintre cei 130 de co-sponsori ai textului au salutat în termenii cei mai fermi acest text adoptat prin consens.
