Dacă în 2023 principalul factor ce a determinat creșterea economică a fost reprezentat de investiții și formarea brută de capital fix, în prima parte a acetui an creșterea economică este susținută mai degrabă de consumul privat, potrivit analizei Băncii Naționale a României.
De asemenea, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, arată BNR.
Din cauza creşterii peste aşteptări a cotaţiei petrolului în ultimele luni, BNR prognozează că dinamica preţului combustibililor îşi va accentua probabil ascensiunea în perspectivă apropiată, inclusiv în raport cu proiecţia precedentă.
De asemenea, balanţa riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent din cauza măsurile fiscale aplicate recent, dar posibil şi în perspectivă, în scopul susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi la măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază care a fost prelungită până la finele anului curent, dar şi la potenţiala evoluţie viitoare a cotaţiei ţiţeiului, inclusiv în contextul tensiunilor geopolitice.
„În acelaşi timp, incertitudinile şi riscurile ce decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri sunt amplificate pe termen scurt de rezultatul execuţiei bugetare din primele două luni ale anului, precum şi de dinamica salariilor din sectorul public şi de implicaţiile noii legi a pensiilor.
Dincolo de orizontul scurt de timp, sursa majoră de riscuri crescute o constituie în schimb măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în vederea poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE”, spune BNR.
În plus, analiza Băncii Naționale a României semnalează incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate în continuare de războiul din Ucraina şi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi de evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.
După cum arată BNR, atragerea fondurilor europene continuă să reprezinte soluția sustenabilă ce poate oferi dezvoltare României.
„Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene şi au reiterat cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice”, potrivit Consiliului de Administrație al BNR.
Deficitul bugetar a trecut de 2% din PIB în primele trei luni ale anului, iar potrivit analiștilor financiari România riscă să înregistreze la finalul lui 2024 un deficit de peste 6%.
Faptul că România nu reușește o gestionare predictibilă și transparentă a finanțelor, ci accentuează deficitul bugetar prin setul de măsuri fiscale adoptate și cheltuieli în creștere cu aparatul bugetar, poate duce la pierderea fondurilor europene convenite prin jaloanele PNRR.
Acest aspect ar putea avea urmări directe asupra proiectelor majore de infrastructură derulate sau asumate de România, precum construcția de infrastructură rutieră (autostrăzi), dar și în cazul proiectelor de infrastructură sanitară sau educațională derulate prin intermediul fondurilor europene.
Potrivit celor mai recent estimări publicate, Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB pentru 2024, în cazul României.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
