Raportul de activitate pe anul 2023 al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) indică drept principale amenințări la adresa securității naționale activitățile Rusiei în țările din flancul estic al NATO, precum încercări de infiltrare a instituțiilor din domeniul apărării și securității, atacuri cibernetice sau chiar risc ridicat de sabotaj al transporturilor militare care tranzitează România în drum spre Ucraina.
De asemenea, activitățile Rusiei ar fi produs întârzieri ale reformelor în Republica Moldova.
Rapportul CSAT, document consultat de HotNews.
ro, a fost aprobat în ședința din 21 februarie 2024 și trimis Parlamentului în 12 martie.
În documentul de aproximativ 65 de pagini sunt menționate pe larg amenințările generate de către războiul declanșat de Rusia în Ucraina în 24 februarie 2022.
„Climatul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre a continuat să se deterioreze din cauza agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care a modificat fundamental natura şi mizele luptei pentru susţinerea democraţiei la nivel global, a ordinii internaţionale bazate pe reguli, principii şi valori, care constituie baza societătilor democratice și a comunității intemaționale”, se spune în document.
Raportul menționează explicit o serie de acțiuni ale unor „servicii de informații ostile” care au vizat România, având mai multe obiective:Într-un alt paragraf, raportul se referă în mod special la acțiunile Rusiei care au avut consecințe asupra climatului de securitate din regiune, acțiuni care au vizat, alături de alte state, și România.
Conform raportului CSAT pentru 2023, riscurile determinate de continuarea războiului dintre Rusia şi Ucraina la adresa ţărilor din regiune au vizat: Tot Rusia este indicată drept o sursă majoră de amenințări de securitate și pentru Republica Moldova, raportul susținând chiar că reformele din țara vecină vor fi întârziate din cauza acțiunilor ostile rusești.
„Ca urmare a deficienţelor structurale existente şi a încercărilor constante ale Moscovei de perturbare a parcursului european al Chişinăului, procesul de reformă al Republicii Moldova va necesita o perioadă mai lungă de timp.
În aceste condiţii, menţinerea continuităţii unei guvernări pro-europene, după orizontul de timp al anului 2025, este esenţială pentru asigurarea ireversibilităţii traseului occidental al Republicii Moldova.
Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin”, menționează raportul CSAT pe anul trecut.
România și Moldova au trebuit să-și intensifice colaborarea pentru a face față problemelor generate de fluxul mare de refugiați din Ucraina, iar România a devenit o națiune sponsor a Moldovei într-un proiect NATO de protecție împotriva atacurilor cibernetice, spune CSAT.
În pofida deteriorării climatului de securitate din regiune, CSAT a ajuns la concluzia că „România are cel mai înalt grad de securitate și apărare de până acum”: „Aprobarea Planurilor de apărare regională ale NATO, operaţionalizarea Grupului de Luptă NATO din România, condus de Franţa, stabilirea de forțe, capabilităţi şi aranjamente de comandă şi control robuste şi eficiente, toate au făcut ca România să atingă cel mai înalt grad de securitate şi apărare de până acum”.
Astfel, în document se menționează că NATO a luat măsuri suplimentare de protecție și apărare pentru România ca urmare a atacurilor cu drone ale Rusiei asupra porturilor ucrainene la Dunăre, cu afectarea teritoriului naţional.
„În acelaşi timp, în condiţiile continuării agresiunii militare a Rusiei, problematica Mării Negre s-a menţinut ca o temă de interes sporit pe agenda Alianţei.
Comunicatul final al Summit-ului de la Vilnius a menţionat explicit Marea Neagră şi importanţa ei strategică pentru Alianţă, în linie cu limbajul angajant din Conceptul Strategic al NATO.
Războiul din Ucraina a accelerat procesul de adaptare politică şi militară a NATO, pentru ca Alianţa să poată gestiona corespunzător crize multiple simultane din proximitatea graniţelor”, se mai arată în raportul CSAT.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a avut, marţi, „o discuţie telefonică substanţială” cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg despre situaţia de securitate din Ucraina şi din Marea Neagră.
„Tocmai ce am avut o discuţie substanţială cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la care ne-am axat pe situaţia de securitate din Ucraina şi din Marea Neagră.
România a sprijinit puternic Ucraina încă din prima zi şi vom continua cu fermitate”, a scris Klaus Iohannis, marţi, pe reţeaua X (Twitter).
Informații din acest raport au fost publicate anterior de către G4Media.
ro.
