Israelul trebuie să balanseze presiunea internațională care îl îndeamnă la calm și nevoia de a răspunde atacului iranian de sâmbătă noapte într-un mod suficient de ferm, care să nu declanșeze însă un război regional.
Solicitările radicalilor de dreapta din guvern și lupta pentru supraviețuire politică a lui Benjamin Netanyahu vor conta și ele în luarea deciziei, scriu Reuters, CNN și The Guardian.
Cert este, spun analiștii, că cei doi rivali au intrat într-o nouă fază a confruntării.
Israelul s-a arătat determinat să răspundă atacului fără precedent al Iranului de sâmbătă noapte, dar nimeni nu știe deocamdată cum va arăta acest răspuns.
În timpul unei ședințe de câteva ore a cabinetului de război, luni după-amiază, oficialii israelieni au discutat o serie de opțiuni care ar arăta Teheranului că acțiunile sale au depășit o linie roșie, fără a declanșa însă un răspuns și mai dur și un posibil război regional.
Canalul israelian N12 News, citat de Times of Israel, a relatat că Israelul ar prefera să se coordoneze cu SUA în acest nou atac, dar administrația lui Joe Biden a insistat că nu va lua parte și nu va asista niciun contraatac israelian.
Spre deosebire de raidul asupra ambasadei iraniene din Damasc, sunt șanse mari ca de data aceasta să existe totuși un avertisment între aliați.
Oficialii americani păreau resemnați, luni, că guvernul israelian nu va ține cont de sfatul lui Biden de a revendica o victorie – prin respingerea atacului iranian – și că va merge mai departe.
Casa Albă și-a exprimat însă speranța că loviturile israeliene nu vor viza direct teritoriul iranian, ci vor alege un scenariu alternativ: un atac cibernetic la scară largă, lovirea aliaților regionali ai Teheranului sau o țintă militară iraniană, cum ar fi o fabrică de drone, într-o țară terță, cum ar fi Liban, Siria sau Irak.
Oficialii au sugerat de asemenea că o altă posibilitate ar fi un atac clandestin asupra unei ținte din interiorul Iranului, care să nu fie recunoscut în mod explicit de Israel, dar care ar fi atribuit totuși de întreaga lume forțelor speciale israeliene, scrie The Guardian.
În acest moment, Israelul se află într-o dilemă, deoarece trebuie să facă față presiunii internaționale, care îl îndeamnă să dea dovadă de reținere, în timp ce caută un răspuns adecvat la atacul fără precedent al Iranului.
În plus, premierul Benjamin Netanyahu trebuie să pună în balanță apelul coaliției sale de dreapta pentru o reacție puternică și riscul unei izolări internaționale suplimentare a țării.
Analiștii spun că Israelul are puține opțiuni, iar fiecare dintre aceste opțiuni vine cu un preț pentru statul evreu, deja implicat într-un război brutal de șase luni cu Hamas în Fâșia Gaza și confruntat cu amenințarea aliaților regionali ai Teheranului, precum Hezbollah.
Un atac direct asupra Iranului ar stabili un alt precedent, scrie CNN.
Israelul nu a mai atacat în mod deschis teritoriul iranian.
În ultimele decenii au mai avut loc asasinate asupra unor oameni de știință iranieni din domeniul nuclear și explozii la situri militare sensibile care au fost atribuite Israelului, dar orice astfel de atac ar fi acum privit diferit de Teheran, care a amenințat că va continua la rândul său escaladarea, ceea ce face ca un război total să fie mult mai probabil.
„Ne aflăm cu siguranță într-o nouă fază și una foarte periculoasă a confruntării israeliano-iraniene”, a declarat pentru CNN Raz Zimmt, expert în Iran la Institutul pentru Studii de Securitate Națională (INSS) din Tel Aviv.
„Iranul a încercat cu siguranță să schimbe regulile jocului cu Israelul.
Ne-am putea aștepta la mai multe runde de atacuri directe în viitor”, a avertizat el.
În timp ce Israelului i-ar putea fi greu să nu riposteze, a spus el, este totuși posibil ca oficialii israelieni să nu lanseze imediat „un atac militar la scară largă împotriva unor ținte din interiorul Iranului”, deoarece Teheranul a promis că va riposta cu un răspuns și mai dur decât atacul lansat în weekend.
Alon Pinkas, un fost diplomat israelian, a declarat și el că este puțin probabil ca Israelul să riposteze prin lovirea directă a Iranului.
Dar dacă o va face, a spus el, consecințele vor depinde de țintele alese.
Țintele ar putea include active militare sau programul nuclear al Republicii Islamice, a spus el.
„Fiecare dintre ele reprezintă un nivel diferit de escaladare”, a explicat expertul, citat de CNN.
Un oficial israelian a declarat luni că printre opțiunile militare luate în considerare se numără un atac asupra unei instalații iraniene care ar trimite un mesaj Teheranului, dar ar evita să provoace victime.
Oficialii israelieni recunosc că va fi un ac dificil de realizat, a adăugat oficialul.
Răspunsul Israelului ar putea fi totuși limitat de faptul că sâmbătă noapte, atunci când a respins atacul iranian, a acționat ca parte a unei coaliții informale formate din parteneri occidentali și chiar arabi.
În acțiunile sale, este probabil ca Israelul să ia în considerare și considerente de politică internă.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu conduce cea mai radicală coaliție din istoria țării, iar pentru a împiedica prăbușirea acestui guvern ar fi nevoie de o calmare a aliaților săi de extremă dreaptă.
Netanyahu a fost intens criticat în țară pentru că nu a reușit să împiedice atacul Hamas din 7 octombrie și pentru incapacitatea sa de a asigura eliberarea celor peste 100 de ostatici care se află încă în Gaza.
Analiștii se așteaptă prin urmare ca orice decizie a Israelului să fie puternic influențată de coaliția de extremă-dreapta a premierului și de propriile nevoi, care țin de supraviețuirea politică.
Nu în ultimul rând, Israelul ar trebui să țină cont și de statele arabe mai prietenoase, inclusiv de cele care l-au ajutat să respingă barajul de drone și rachete iranian – Iordania în special, Arabia Sauadită și UAE.
Israelul a declarat că majoritatea dronelor lansate din Iran au fost interceptate în afara spațiului său aerian.
Iordania a doborât o parte dintre aceste drone și s-a confruntat cu critici în lumea arabă pentru acest gest.
Guvernul iordanian a susținut însă că a făcut-o pentru a-și proteja cetățenii și ca răspuns la încălcări ale spațiului său aerian.
Cu toate acestea, în ciuda rolului său în protejarea Israelului, Iordania nu s-a ferit să critice guvernul Netanyahu.
Într-un interviu acordat CNN, ministrul iordanian de externe Ayman Safadi a părut să susțină poziția Iranului potrivit căreia atacul a fost un răspuns la bombardarea de către Israel a clădirii diplomatice iraniene din Damasc.
