Cătălin Ghinăraru, 57 de ani, este directorul Institutului Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale și unul dintre experții parteneri de dialog ai Comisiei Europene în procesele de modernizare a forței de muncă din România.
Ghinăraru a aderat la AUR.
George Simion îl vede drept viitorul ministru al muncii.
Expertul admite că intrarea sa în AUR l-a așezat în mijlocul întrebărilor colegilor de breaslă și prietenilor.
Cătălin Ghinăraru este unul dintre experții de top pe piața muncii din România, conform unor surse concordante, atât din zona administrației românești, cât și din cea europeană și din lumea academică.
Conduce principalul institut naţional de cercetare știinţifică din zona pieței muncii.
Și este unul dintre cei pe care, atunci când are nevoie de unghiuri și date din România, Comisia Europeană îl sună.
HotNews a discutat cu Cătălin Ghinăraru despre ce s-a schimbat în abordarea muncii de către generațiile de tineri de azi și cei de ieri, despre nepotrivirile școală și piața muncii și despre ceea ce ne poate aduce viitorul în materie de muncă și pensionare.
Și, nu în ultimul rând, despre oferta primită de Cătălin Ghinăraru de la liderul AUR George Simion: postul de ministru al Muncii, dacă AUR va veni la guvernare în urma alegerilor din 2024.
Rep: De ce ați intrat în politică, d-le Ghinăraru?Cătălin Ghinăraru: E greu de spus.
Asta e o întrebare foarte, foarte dificilă.
Rep: Sunteți un expert, un tehnocrat…Cătălin Ghinăraru: În zona politică am fost invitat.
Și am fost invitat tocmai pentru capacitatea mea, pentru expertiza pe care o dețin, pentru că eu cred că pot să-mi pun această expertiză în folosul și în serviciul țării.
Rep: Opțiunea dvs a fost AUR.
O puteți argumenta, vă rugăm?Cătălin Ghinăraru: În primul rând, e vorba de o relație care mă leagă de George Simion din perioada în care el avea Acțiunea 2012, o chestiune unionistă.
Eu cred în ideea că teritoriul dintre Prut și Nistru trebuie să revină României.
Desigur, pe cale pașnică, să ne înțelegem.
Unul din strămoșii mei a eliberat Cahulul.
Generalul Nicolae Ghinăraru a intrat în orașul Cahul și există chiar o imagine care îl înfățișează primind flori din partea localnicilor.
Rep: Revenind…Cătălin Ghinăraru:AUR pentru că am această relație cu George Simion, iar el m-a invitat pentru capacitatea mea tehnică.
Rep: Bun.
Însă același George Simion e recunoscut pentru poziții sale anti-europene.
Dvs vorbiți public despre avantajul României de a face parte din familia europeană.
Nu credeți că înotați împotriva curentului în AUR?Cătălin Ghinăraru: Nu, nu…Am să fac acum un recurs istoric.
Unul din precursorii și fondatorii Europei Unite a fost generalul De Gaulle.
Știți ce i-a răspuns de Gaulle lui Churchill înainte de D-Day? Churchill ridică paharul spunând ”For the victory, God save the King!” La care de Gaulle răspunde cu „A la victoire a la Union Europeenne!” Suntem în 1944, nu se gândea nimeni la o Uniune Europeană….
Rep: Ok, dar ce legătură are una cu alta? Cătălin Ghinăraru: Are legătură, că AUR este un partid suveranist.
Iar de Gaulle a fost cel mai mare suveranist… Rep: Acum, cu tot respectul, să-l comparăm pe de Gaulle cu Simion…Cătălin Ghinăraru: Nu e vorba de comparație.
E vorba de faptul că nu există nicio incompatibilitate între suveraniști și integrarea europeană.
Problema care este și care se pune este deficitul de democrație care se pare că se acumulează în structurile europene.
Există acest deficit de democrație, iar acest curent își are rațiunea și rădăcinile lui…Rep: Vine soluția din partea partidelor suveraniste? Cătălin Ghinăraru: Eu cred că soluția ar trebui să vină din partea tuturor, pentru proiectul ăsta al Europei, care e un proiect, să știți, înaintea timpului său, un proiect de avangardă.
Dar revenind, eu doresc doar să-mi pun expertiza în folosul acestei țări, o țară pe care o iubesc, pe care nu am părăsit-o și pentru care strămoșii mei și-au dat viața.
Rep: Când ați fost invitat în partid, prezum faptul că invitația a venit la pachet cu o ofertă.
.
.
Cătălin Ghinăraru: Da, a făcut și o ofertă, bineînțeles, ofertă care este legată de domeniul meu de activitate.
Rep: O să vă întreb direct: veți fi viitorul ministru al muncii?Cătălin Ghinăraru: Da, e posibil ! Rep: Numeroși oameni cu funcții de conducere din AUR au poziții care, conform unei înțelegeri europene a lucrurilor, sunt contrare drepturilor și libertăților cetățenești.
Recent, Claudiu Târziu, președintele Consiliului de Conducere al AUR, a numit ”majoritate de scelerați” pe deputații europeni care au votat pentru dreptul la avort.
Dvs, ca pro european declarat, cum priviți aceste poziții ale colegilor dvs?Cătălin Ghinăraru: Pozițiile exprimate trebuie să fie în spiritul valorilor comune ale Uniunii, asa cum sunt ele stipulate prin tratate.
Dreptul la întreruperea de sarcină este un drept individual și oricât am încerca aici să venim cu valori de tip colectiv acest lucru contravine spiritului democrației liberale.
Este o discuție extrem de lungă care agită Europa mai ales în contextul actual în care regimurile ce proclamă într-un fel sau altul primatul colectivismului asupra individualismului au trecut la agresiune directă.
Rep: Ocupați o funcție în AUR? Cătălin Ghinăraru: În AUR am o funcție pur tehnică, legată de domeniul meu de specialitate.
Rep: În timp ce-mi făceam documentarea pentru discuția noastră am aflat că aveți în familie niște generali de armată și că numele de Ghinăraru e „dobândit”, nu căpătat și că are legătură cu înaintașii Dvs… Puteți să ne oferiți detalii?Cătălin Ghinăraru: Da, sunt niște detalii foarte frumoase despre istoricul acestei familii pe care eu le-am sintetizat într-o carte aflată în fază finală de elaborare.
Numele vine de la un strămoș al nostru mai îndepărtat, care a fost subofițer de artilerie în Războiul de Independență.
Și care s-a dovedit a fi atât de viteaz încât i s-a spus că e viteaz ca un ghinărar (general- formă arhaică).
În istoria familiei există un general de război al Armatei Române, generalul Nicolae Ghinăraru, care a făcut și Primul Război Mondial și pe cel de-al Doilea Război Mondial.
A fost comandantul brigăzii I de fortificații și al diviziei 10 infanterie la Odesa, chiar după masacrul de la Odesa.
Rep: Recent, economistul șef al BNR-ului, Valentin Lazea, remarca faptul că tineretul de azi are cu totul alte așteptări decât generațiile trecute de la ideea de muncă și efort.
Sunteți expert, specialist pe piața muncii.
Cum vi se pare relația tinerilor de azi cu munca?Cătălin Ghinăraru: Cu siguranță că lucrurile s-au schimbat.
Sigur, e și expresia „tinerii din ziua de astăzi” pe care o știm de pe vremea noastră.
Și noi eram „tinerii din ziua de azi”, chiar dacă ai zilei de ieri, de alaltăieri.
Asta cu schimbarea atitudinii față de muncă este și o percepție, iar percepțiile pot fi diferite de realitate.
Rep: Mai exact, vă rugăm?Cătălin Ghinăraru: Din cercetările pe care le-am făcut, problema se pune în felul următor.
Astăzi sunt alte oportunități, mult mai multe oportunități și de a-ți câștiga existența și de a studia.
Sau de a-ți întrerupe studiile și a intra sau reintra pe piața muncii.
Deci, intrările și ieșirile de pe piața muncii, aceste tranziții, că despre ele vorbim, despre tranzițiile dintre educație și piața muncii, ele nu mai sunt lineare.
Vedem un nou model de piață a muncii și nou model al tranzițiilor- tranziția non-lineară.
Noi ne-am obișnuit cu o tranziție liniară dinspre educație spre piața muncii.
Făceai o școală, apoi intrai în piața muncii și acolo rămâneai.
Acum, tranziția e non-lineară.
E posibil să ieși din piața muncii, să intri în educație, apoi să reintri pe piața muncii.
Este un zig-zag, e la fel ca zigzagul pe care îl fac navele de război care „zigzagau” ca să poată să prindă eventuale submarine sau ca să nu fie ele ținte ale submarinelor.
Deci dacă e vorba de o schimbare de atitudine, este vorba de această non-linearitate care caracterizează tranzițiile de piața muncii.
Asta e de fapt schimbarea de atitudine.
Putem comenta o mulțime de lucruri despre ce se întâmplă în educație, despre știrile legate de ceea ce se întâmplă în școli sau chestiuni legate de atitudinea unor tineri.
Lucruri care pot părea noi unora, dar care existau întotdeauna.
Acum au devenit mai vizibile, dar înainte nu aflam că ele se petreceau.
Rep: Această non-liniaritate de care vorbiți e generată de nepotrivirile dintre oferta sistemului educației cu cererea venită din piața muncii?Cătălin Ghinăraru: Da, este generată și de aceste mismatch-uri sau neconcordanțe.
Ele există permanent și au existat.
Nu poate fi nicio concordanță perfectă, niciodată n-a existat și nu va exista.
În același timp, aceste tranziții pot rezolva neconcordanțele.
Ele sunt o cale de a rezolva.
Pentru că dacă cineva vrea să ajungă din nou în sistemul educațional, poate să intre din nou acolo, ceea ce înainte nu prea era posibil.
Azi, discutăm despre formarea de-a lungul întregii vieți.
Rep: Care considerați că sunt reformele publice de care avem nevoie? Cea mai mare nevoie.
Cătălin Ghinăraru: În primul rând este nevoie de o reformă în zona Educației.
O să mă refer puțin la partea demografică și la o chestiune pe care eu am spus-o: anume că Educația s-a dezvoltat la noi în logica ofertei și nu în logica cererii.
Rep: În ce sens?Cătălin Ghinăraru: Adică s-a dezvoltat în logica elevilor, a părinților, a celor care accesează sistemul educațional… Anul acesta se fac 35 de ani de la evenimentele din Decembrie – adică exact o generație de oameni.
Pentru copiii care s-au născut atunci și care azi fac 35 de ani comunismul este istorie, nici măcar amintire.
Ei, în acești 35 de ani, noi am mers pe ideea de a crește volumele în Educație; am relaxat admiterea la facultate, am scos treapta a 2-a de la liceu, care era o spaimă generalizată.
A apărut și era normal să apară sistemul privat de învățământ.
Am mers pe diversificarea programei, am făcut diverse schimbări pe care nu le judec acum dacă sunt bune sau rele.
Ce vreau să spun este că asta e fost logica ofertei, nu a cererii.
Rep: De ce s-a întâmplat acest lucru?Cătălin Ghinăraru: Pentru că în tot acest timp structura economiei românești nu a evoluat la fel.
În continuare structura noastră este dominată de ramuri cu valoare adăugată relativ scăzută.
Cei mai mari angajatori de la noi sunt retailul și distribuția.
Și lanțurile de distribuție și retail vor continua să aibă o creștere foarte mare.
Și la IT&C vom avea o creștere până în 2035 foarte mare.
Dar vorbim de un sector mic, vreo 300-400.
000 de oameni care, chiar dacă crește cu 6-7 % pe an până în 2035, tot va rămâne mic.
Cele mai mari sectoare care vor concentra 25-26% din forța de muncă vor fi retail-ul și distribuția.
Unde nu ai neapărată nevoie de studii superioare.
Sigur că un om cu studii superioare poate îndeplini sarcinile mult mai bine decât unul cu studii medii.
Și nu se poate vorbi despre cineva supra-educat pentru o muncă.
.
.
Așa cum îmi spunea un coleg și colaborator din Marea Britanie, nu există over-education.
Nu poți să fii super educat, nu există o limită la educație, adică la învățare.
Va trebui să vedem ce facem cu sistemul educațional, mai ales că avem și problema cealaltă care vine din amonte: demografia.
Rep: La ce vă referiți, vă rugăm?Cătălin Ghinăraru: Generațiile sunt din ce în ce mai mici.
De-a lungul acestor 35 de ani am văzut următoarea neconcordanță: creșterea numărului de profesori, în paralel cu scăderea numărului de copii de vârstă școlară.
Cele două traiectorii sunt divergente și formează o corelație inversă.
În sistemul de învățământ trebuie să pătrundă digitalizarea.
Și vreau să vă spun o chestiune pe care am făcut-o chiar zilele trecute.
Aveam o lucrare de făcut și care în mod normal ar fi trebuit să implice cam vreo 132 ore muncă/om.
Întrucât nu aveam la dispoziție aceste 132h/om, am căutat și am găsit un motor de inteligență artificială care a rezolvat toată treaba în 3 ore muncă/om.
Deci de unde aveam nevoie de patru oameni care să lucreze 4 zile a câte 8 ore, un roboțel a rezolvat toată treaba în 3h muncă/om.
Vreau să atrag atenția că și învățământul se poate digitaliza.
Avem chiar o inițiativă foarte frumoasă la noi în țară, pornită de colega Andreea Paul, legată de SmartLab-uri, Smart Classrooms și care poate schimba traiectul învățării.
Rep: Doar că jumătate din populația țării e în mediul rural, d-le GhinăraruCătălin Ghinăraru: Așa este.
Dar avem oportunități; avem PNRR, avem perioada de programare 2021-2027, avem opt programe operaționale regionale…Avem instrumente, avem posibilități să digitalizăm România.
Rep: Mă iertați că vă întrerup.
Revin la ideea cu reforma educației.
Avem ciclul primar, cel gimnazial și facultatea – sunt vreo 16-17 ani.
Înveți 16-17 ani și la final te trezești că în acești ani piața muncii nu mai arată deloc cum arăta când ai început să te pregătești…Acum 17 ani nimeni nu se gândea la inteligența artificială.
Cum să pregătești pentru ceva ce nu știi cum o să arate?Cătălin Ghinăraru: Păi, aici e toată chestiunea.
Elevii sunt motorul schimbării.
Sunt mult înaintea profesorilor.
Ei sunt în lumea non-lineară în timp ce foarte mulți profesori au rămas în lumea lineară.
Trebuie ca sistemul de învățământ să încerce să se adapteze în timp real.
Și să vedem cum poate inteligența artificială să ne ajute.
V-am dat exemplul meu, de cum m-a ajutat pe mine….
Rep: Dar și profesorii ar trebui să fie reformați pe alocuri…Cătălin Ghinăraru: Vor fi și ieșiri naturale din sistem.
Generațiile mari ale anilor 60-70 vor ieși în curând de pe piața muncii.
Eu cred că și în învățământ se vor produce niște restructurări.
Nu mai putem să menținem același număr de cadre didactice.
Apoi unele discipline vor trebui la rândul lor restructurate.
Sunt foarte multe discipline redundante.
Care pot rămâne discipline opționale nu neapărat obligatorii.
Iar profesorii vor trebui să țină pasul și asta datorită elevilor.
Rep: Credeți că generațiile viitoare vor fi nevoite să lucreze mai mult decât cele anterioare? Că ne vom pensiona mai târziu?Cătălin Ghinăraru: Situația României este în felul următor: către începutul deceniului următor, generațiile mari din perioada 1970 vor ieși la pensie.
Oamenii ăștia au fost coloana vertebrală a schimbării prin care a trecut România.
Și trebuie subliniat aici că România s-a schimbat în bine! Trăim în cea mai bună perioadă din istoria noastră modernă! Deci, generația anilor 70 se va pensiona și va rămâne în muncă generația anilor 80 care și ei se vor pensiona la orizontul anilor 2045.
Problema mare va fi începând cu anii 2050, când vor rămâne în activitate generațiile mici născute după anii 1990.
Atunci va începe problema mare, să spunem așa, dar ne putem baza pe câștigul de productivitate care vine din noile tehnologii și revin la exemplu pe care l-am dat, exemplu desprins din practică.
Rep: Ne vom baza pe importul de forță de muncă?Cătălin Ghinăraru: Da, și pe import de forță de muncă, dar și economia cred că se va transforma ca structură.
Noi la CEDEFOP (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale- una dintre agențiile descentralizate ale Uniunii Europene- n.
red) am făcut estimări care merg până în 2035.
Dincolo de 2035, marja de eroare crește pe măsură ce ajungi într-o zonă mai îndepărtată în timp.
Totuși, cred că tehnologia va pătrunde și în zona retailului.
De fapt ați văzut că deja a pătruns: avem casierii automatizate, casele de bilete ale CFR-ului se reduc și ele și apar automate de bilete …Rep: Spuneați undeva că în următorii 8 ani va trebui ridicat simțitor nivelul taxelor și impozitelor.
Cătălin Ghinăraru: Da, este o chestiune care s-ar putea să apară datorită contextului în care ne aflăm.
Este clar că avem o presiune foarte mare pentru a crește cheltuielile de apărare, o zonă care a fost neglijată foarte mult.
Dacă vrem să trăim în securitate, va trebui să creștem aceste cheltuieli.
Apoi, chiar și sistemul de educație, dacă nu vom facem nimic și menținem trendul de care discutam înainte va necesita noi cheltuieli, care trebuie suportate de undeva.
Nu mai vorbesc de cheltuieli cu sănătatea!”Sistemul nostru de sănătate, cel pe care îl avem acum, este foarte costisitor.
Acest sistem, cu mecanismul de azi al decontărilor îl fac să fie foarte costisitor pentru România și să producă tot timpul probleme.
Tot timpul avem probleme cu decontările: cu Casa, cu ce medicamente compensăm, cu ce nu compensăm ș.
a.
m.
d.
Iar dacă ne uităm la taxele locale, au crescut și ele.
În toate orașele și în toate satele din țara aceasta toți am putut vedea asta.
Rep: Sunteți susținătorul limitării severe privind accesul în învățământul superior de stat pe locurile bugetate.
Cătălin Ghinăraru: Da.
Și continui să susțin asta, dat fiind faptul că noi suntem o economie mică, iar resursele care le putem dedica din bugetul public sunt limitate.
E nevoie de examene de admitere, de reintroducerea examenului de admitere în învățământul de stat pentru locurile bugetate.
Învățământul de stat din România trebuie să fie un învățământ de elită, unde să aibă acces cei mai buni din cei pe care îi selectăm și care să beneficieze de resursele publice.
Să știți că în prezent calitatea absolvenților a scăzut, de aceea apar și neconcordanțele de care vorbeam la început sau nemulțumiri ale angajatorilor.
Astea s-au întâmplat și pe fondul faptului că nu au mai existat examene de admitere.
Rep: Revenind la intrarea în politică, în AUR, familia, prietenii vă susțin în demersul ăsta? Cătălin Ghinăraru: Da, familia mă susține bineînțeles.
Prietenii au diverse opinii sunt pro sau totalmente contra.
Rep: Argumentul celor contra fiind….
?Cătălin Ghinăraru: Exact poziția partidului sau mai degrabă percepția privind poziția partidului în anumite chestiuni.
