O politică fiscală moderat restrictivă necesară pentru conformarea cu „frâna datoriilor” din Germania permite inflaţiei să o ia în direcţia cea bună, a afirmat luni ministrul de finanţe, Christian Lindner.
„Frâna datoriilor este frâna inflaţiei”, a declarat Lindner, la un eveniment dedicat celei de-a 15-a aniversări a limitei constituţionale privind deficitele publice, relatează Reuters și Agerpres.
În 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei.
Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, „debt break”, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut.
Însă, Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.
Datele finale publicate miercuri arată că rata anuală a inflaţiei în cea mai mare economie europeană a încetinit la 2,3%, pe fondul preţurilor mai scăzute la alimente şi energie.
Este cel mai redus nivel din iunie 2021.
În Statele Unite, politica expansionistă privind finanţele publice, cu un nivel ridicat al datoriei, a dus din nou la creşterea inflaţiei, a explicat Lindner.
Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Muncii, indicele preţurilor de consum a continuat să crească în luna martie, până la 3,5% în ritm anual, de la 3,2% în luna februarie.
Datele oficiale i-au dezamăgit încă o dată pe analişti, care mizau pe o creştere mai modestă.
„Frâna datoriilor este o cerinţă pentru stabilirea unor priorităţi clare în politicile economice”, a afirmat Christian Lindner.
Acesta a adăugat că Executivul va investi 58 de miliarde de euro anul acesta, considerabil mai mult decât nivelul din 2019 – 38 miliarde de euro – când dobânzile şi mediul economic erau mai favorabile.
În plus, ministrul de Finanţe nu vede necesitatea unei reforme fundamentale în privinţa „frânei datoriilor”, ci doar pentru o marjă de manevră când vine vorba de achitarea datoriilor, ceea ce ar putea elibera fonduri suplimentare de până la 12 miliarde de euro pe an.
