Atacul Iranului a venit într-un moment complicat al relațiilor dintre SUA și Israel, pe fondul războiului din Gaza.
În fața situației fără precedent, SUA au lăsat criticile privind conflictul din Gaza în plan secundar și s-au angajat 100% în apărarea aliatului său, observă Times of Israel, New York Times și Wall Stret Journal.
În total, Teheranul a aruncat spre Israel sâmbătă noapte 170 de drone, 30 de rachete de croazieră și 120 de rachete balistice.
Deși majoritatea acestora au fost interceptate de forțele armate israeliene (IDF), Washingtonul a fost cel care a anunțat Israelul cu privire la iminența atacului, odată ce acesta a început.
Forțele americane au fost responsabile pentru doborârea a 80 dintre drone și a cel puțin șase dintre rachetele balistice, potrivit US CENTCOM.
Zeci de alte drone și rachete au fost, de asemenea, interceptate de Marea Britanie, Franța și Iordania, care au lucrat în cadrul unei umbrele de apărare regională înființată recent de Washington.
În cele din urmă, Israelul a respins aproape în totalitate atacul, dar numai cu ajutorul SUA și al aliaților occidentali și arabi, a subliniat o analiză a Wall Street Journal, care a notat reușita Washingtonului în a organiza o alianță regională fragilă.
De altfel, SUA știau că acest atac urma să aibă loc și au avut la dispoziție 10 zile pentru a se coordona cu Israelul și cu alți aliați, dar numărul de rachete balistice a fost mai mare decât se anticipa, a explicat un înalt oficial al administrației de la Washington, duminică, scrie Times of Israel.
„Evenimentele din ultimele 10 zile au demonstrat că, deși putem avea unele dezacorduri – în special cu privire la Gaza – Statele Unite ale Americii sunt alături de Israel și nu există nicio îndoială că vom veni în apărarea lor atunci când vor fi atacați”, a adăugat oficialul, care a vorbit cu mai mulți jurnaliști, sub acoperirea anonimatului.
Atacul din Iran a avut loc în contextul celei mai semnificative deteriorări a relațiilor dintre SUA și Israel de când Joe Biden și-a preluat mandatul de președinte, pe fondul nemulțumirii americane cu privire la felul în care Israelul a continuat războiul din Gaza.
Nemulțumirea profundă față de modul în care Israelul a gestionat situația umanitară din Fâșie a determinat SUA să se pronunțe împotriva ultimei operațiuni majore pe care Israelul a planificat-o pentru acest război – ofensiva din Rafah, cel mai sudic oraș din Gaza, menită să dezmembreze batalioanele Hamas rămase acolo.
Convinși că IDF nu ar putea să deruleze asaltul fără a pune în pericol un număr semnificativ din cei peste un milion de palestinieni care se adăpostesc în Rafah, SUA au convocat o întâlnire virtuală cu înalți oficiali israelieni pentru a discuta alternative la incursiunea planificată.
Între timp a intervenit atacul asupra clădirii ambasadei iraniene din Damasc.
Ambasadorul israelian la Washington, Michael Herzog, care a participat la reuniunea privind Gaza, a folosit ocazia pentru a-i trage deoparte pe consilierul american pentru securitate națională Jake Sullivan și pe emisarul pentru Orientul Mijlociu, Brett McGurk, pentru a-i informa că Israelul a lovit anexa consulară a ambasadei Iranului din Damasc, ucigând mai mulți generali de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a declarat reporterilor oficialul de rang înalt al administrației Biden.
„Știam că acest lucru va avea repercusiuni”, a adăugat acesta.
Patru zile mai târziu – după ce a primit suficiente informații pentru a concluziona că Iranul plănuia un atac de represalii semnificativ – Biden și-a instruit consilierii „să apere Israelul și să respingă atacul”, a spus oficialul.
În scurt timp, Israelul a devenit din țintă a criticilor americane, obiect al preocupărilor administrației Biden, decisă să facă tot posibilul pentru a-și proteja aliatul.
SUA a mutat mijloace militare suplimentare în estul Mediteranei și au recrutat Marea Britanie, Franța și alți aliați pentru a ajuta la contracararea atacului.
Pe 4 aprilie, Biden a avut o convorbire telefonică cu Netanyahu, programată de Casa Albă pentru a discuta despre atacul israelian asupra convoiului umanitar al World Central Kitchen din Gaza.
Cu toate acestea, prima chestiune care a fost discutată a fost potențialul atac iranian, a dezvăluit înaltul oficial al administrației.
„Am fost conștienți în timpul pregătirilor că dacă ar fi avut succes, acest atac ar fi putut provoca o escaladare incontrolabilă a unui conflict regional mai amplu – un lucru pe care am lucrat zi și noapte pentru a-l evita de la 7 octombrie”, a spus el.
În zilele următoare, înalți oficiali americani au avut convorbiri maraton cu omologii lor israelieni, iar comandantul CENTCOM al SUA, generalul Michael Kurilla, a fost trimis la Tel Aviv pentru a coordona pregătirile cât mai îndeaproape posibil.
Biden a fost informat în mod regulat, aprobând desfășurarea unui distrugător de rachete suplimentar.
După ce a primit informații că un atac era la câteva ore distanță, Biden și-a scurtat călătoria din weekend în Delaware și s-a grăbit să se întoarcă la Casa Albă sâmbătă după-amiază pentru a monitoriza situația.
Biden a fost informat în timp real despre evoluția atacului, în timp ce forțele americane CENTCOM și ale Comandamentului European au început să doboare dronele și rachetele iraniene.
Operând din estul Mării Mediterane, unde fuseseră recent desfășurate, USS Arleigh Burke și USS Carney au interceptat aproximativ șase rachete balistice iraniene, în timp ce o baterie de rachete Patriot a armatei americane a oprit o alta deasupra Irakului.
Atacul s-a încheiat în câteva ore, moment în care SUA au primit un mesaj din partea Iranului, prin intermediul Elveției, că atacul cu drone și rachete a luat sfârșit, a declarat oficialul.
Canalul elvețian a fost folosit pentru o serie de mesaje între SUA și Iran în ultimele două săptămâni, dar oficialul de rang înalt al administrației a insistat că Teheranul nu a anunțat în avans Washingtonul despre atac.
Totuși, alte țări au declarat că au fost informate de Republica Islamică.
Ulterior, Biden l-a sunat pe Netanyahu pentru a discuta despre rezultatele atacului.
Președintele a reiterat sprijinul de neclintit al SUA pentru Israel, dar l-a îndemnat, de asemenea, pe premierul israelian să „se gândească atent și strategic la riscul unei escaladări”, a declarat oficialul.
Au existat relatări potrivit cărora Biden a fost mult mai tranșant în ceea ce privește opoziția sa față de un contraatac, deși informarea oficială de duminică a reporterilor s-a mulțumit să confirme că președintele l-a informat pe premier că SUA nu se vor alătura IDF în atacarea Iranului.
„Nimeni nu vrea să escaladeze aici”, a continuat oficialul, susținând că și „Israelul ne-a spus clar că nu caută o escaladare semnificativă cu Iranul”.
În cursul zilei de duminică, Biden a convocat o reuniune a liderilor G7, care a discutat despre sancționarea suplimentară a Iranului.
Biden l-a sunat apoi pe regele Abdullah al Iordaniei, care s-a remarcat printre țările care au ajutat la contracararea atacului, având în vedere riscul pe care și l-a asumat de a se expune la represalii din partea Iranului.
De asemenea, președintele i-a sunat pe șefii celor două escadrile de vânătoare americane responsabile pentru doborârea a zeci de drone, mulțumindu-le pentru serviciile lor.
