Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a declarat sâmbătă că nu este tolerabil ca un medic angajat în sistemul public să trimită pacienţii într-o clinică privată, precizând că „nu este nici moral, nici etic, nici uman”.
Vă reamintim că o investigația HotNews.
ro a arătat că medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, a fost remunerat la clinica privată deținută de soția sa, în timp ce era manager la Spitalul Universitar din București, deși legea nu îi permite acest lucru.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă un medic la stat ar trebui să poată profesa şi în privat sau dacă ar trebui să primească o interdicţie în acest sens.
„Interdicţiile nu sunt bune.
Nu cred că interdicţia este soluţia, ci alternativa.
Sunt mai multe alternative.
În primul rând, atunci când lucrezi într-un spital public ai un program de lucru.
Primul lucru pe care trebuie să-l facă un manager este să verifice că toată lumea are programul complet.
Programul de lucru pentru care tu eşti plătit este de 7 ore, inclusiv o gardă.
De 6 ore, să spunem.
Deci tu trebuie să fii de la ora 8.
00 la 14.
00 prezent.
Dacă tu te duci să dai consultaţii într-o clinică privată la ora 12.
00, e o problemă.
Managerii trebuie să vegheze ca personalul să stea la spital conform programului.
După, fiecare face ce crede el: lucrează într-o clinică privată sau, ceea ce se practică în multe ţări din Europa, în spitalul public poţi să oferi consultaţie privată, după amiază, pe timpul tău.
E o formă de transparentizare”, a spus Alexandru Rafila la Prima TV, citat de News.
ro.
Ministrul Sănătăţii a criticat decizia medicilor din sistemul public care trimit pacienţi la spitalul privat.
„Nu este nici moral, nici etic, nici uman.
Eu am încredere foarte mare în sistemul public de sănătate, iar atunci când apelezi la servicii private, pentru condiţii locative mai bune, să spunem, cu toate că avem şi spitale publice comparabile, e o decizie a ta.
Nu este tolerabil să nu prestezi serviciile pentru care eşti plătit în spitalul public şi să trimiţi pacienţii la privat că ar fi mai bine.
Nu!”, a conchis Rafila.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut, vineri, că de mult timp nu a mai văzut „aşa un jihad” pornit la adresa unui candidat în alegeri, precum are loc împotriva lui Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianței PSD-PNL pentru Primăria Capitalei: „Încă nu am aflat cu ce a greșit doctorul”.
El a făcut aceste declarații întrebat dacă medicul Cîrstoiu are în continuare susţinerea alianţei, în contextul investigației HotNews.
ro, care a arătat că acesta a fost remunerat la clinica privată deținută de soția sa, în timp ce era manager la Spitalul Universitar din București.
Un manager de spital nu poate avea o altă funcție, plătită sau neplătită, în afara spitalului pe care-l conduce.
Documentele contabile și medicale intrate în posesia HotNews.
ro arată că, în octombrie 2023, un pacient a fost consultat de medicul ortoped Cătălin Cîrstoiu la clinica privată ANEMONA MED, care e deținută de dr.
Monica-Mihaela Cîrstoiu, soția managerului.
În aceeași zi, au fost consultați mulți alți oameni, susține pacientul, în mărturia sa pentru redacție.
Dr Cîrstoiu era în 2023, ca și acum, managerul general al SUUB.
Candidatul PSD-PNL a avut miercuri o primă reacție pe Facebook la investigația HotNews.
ro.
În mesajul de pe Facebook, Cîrstoiu spune că doar ANI se poate pronunța asupra acuzațiilor de incompatibilitate.
Agenția Națională de Integritate (ANI) susține că nu poate da informații publicului pentru „cauze aflate pe rolul agenției”.
Raportul Corpului de Control al Guvernului, care semnala către ANI posibilele situații de incompatibilitate și conflict de interese în cazul managerului dr.
Cătălin Cîrstoiu, a ajuns la agenție în 2020.
HotNews.
ro a întrebat luni, 1 aprilie 2024, Agenția Națională de Integritate dacă a fost sesizată în cazul Cîrstoiu de către Corpul de Control al premierului în 2020.
Și dacă a făcut ceva în această situație.
ANI a răspuns jurnaliștilor că informațiile solicitate referitoare la activitatea de evaluare a inspectorilor de integritate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public prevăzute de Legea nr.
544/2001, coroborată cu dispozițiile Legii nr.
176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
ANI susține că „instituția nu poate furniza date și informații cu privire la cauzele aflate pe rolul Agenției, respectând astfel unul dintre principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare, respectiv „ (.
.
.
) confidențialitatea (.
.
.
)”.
ANI susține că „lucrările aflate pe rolul Agenției Naționale de Integritate, în cazul în care acestea există, nu sunt informații publice”, iar inspectorul de integritate „va comunica stadiul evaluării precum și soluția dispusă, în mod exclusiv, persoanei evaluate, precum și petentului”.
