Generația milenialilor, reprezentată de copiii „decrețeilor”, a ajuns la vârsta maturității.
Micuții „fulg-de-nea”, crescuți într-o perioadă de prosperitate și stabilitate de către „părinții elicopter” sau „plug de zăpadă”, nu sunt interesați să devină părinți, iar acest lucru se întâmplă în timp ce ne confruntăm cu cea mai gravă criză a natalității din istorie.
Parentingul e prea solicitant pentru ei.
Împreună cu profesorul Mihai Maci și cu psihologul Răzvan T.
Coloja am încercat să aflăm de ce sunt milenialii atât de diferiți de generațiile anterioare.
În ultimele decenii, România se confruntă cu o problemă demografică tot mai acută: scăderea alarmantă a ratei natalității.
Cea mai gravă criză din istorie.
Viitorul este și mai sumbru: România ar putea avea până în 2050 aceeași populație ca după Primul Război Mondial, conform Institutului Național de Statistică.
Copiii noștri au înțeles că a fi părinte e o sarcină grea.
Că e prea mult sacrificiu.
Mai mult sacrificiu decât plăcere.
Un studiu Pew Research din 2023 a constatat că, în SUA, 70% dintre oameni cred că a fi mamă astăzi este mai solicitant decât era cu doar câteva decenii în urmă.
Cifrele arată că 60% împărtășesc același sentiment despre paternitate.
Investiția de timp și bani în copii a crescut foarte mult în comparație cu generațiile anterioare.
40% dintre părinți spun că a fi părinte este o slujbă obositoare și aproape o treime consideră că este o sarcină stresantă în mod constant.
În România, un sondaj recent arată faptul că 50% dintre mame se simt obosite și copleșite.
Indiferent de categoria de vârstă, peste 60% dintre femei au declarat că au puțin timp pentru ele.
Aproape 20% dintre respondente declară că nu au nici o oră liberă pentru ele săptămânal și 60% reușesc să își rezerve între 0-3 ore săptămânal, în condițiile în care pe lângă jobul de zi cu zi mai au și responsabilități casnice.
Acest stil de parenting modern, intensiv, duce la epuizare.
Nu e de mirare că nu-și mai dorește nimeni să fie părinte.
„Mentalitatea milenialilor e de amânare”În societatea veche, pe care o numim tradițională, copilul era un soi de asigurare de bătrânețe, explică profesorul Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea și autor al mai multor studii despre probleme ale istoriei recente a României, precum și articole pe teme de educație.
„Nimeni nu acorda asistență medicală pe vremea aceea, așa că funcția de bază a copilului era de asigurare de bătrânețe.
Cum nimeni nu se mai teme de lucruri ca acestea acum, social vorbind, dispare presiunea de a avea copii.
Cât despre motivația de a avea copii, ceea ce întârzie căsătoria și faptul de a face copii, aceasta ține, în primul rând, de maturizarea lentă a tinerilor din ziua de azi, crescuți la adăpost de orice probleme”, spune profesorul.
CITESTE CONTINUAREA PE TOTULDESPREMAME.
RO
