Chiar dacă s-a dublat în ultimii cinci ani, România este în continuare la coada Uniunii Europene în ceea ce privește venitul median exprimat în euro, adică valoarea în raport cu care jumătate din populație câștigă mai puțin și cealaltă jumătate, mai mult.
În 2021, venitul median al unui român era 4.
816 euro pe an, aproape un sfert din cel al zonei euro.
Sunt cifre care explică parțial de ce românii reușesc să economisească mult prea puțin pentru a avea un fond de urgență.
Când dau de greu, trebuie să se descurce altfel.
Conform datelor furnizate de Banca Mondială, românii apelează cel mai des la familie și prieteni, atunci când apare o cheltuială căreia nu-i pot face față.
34,5% dintre românii cu vârsta de peste 15 ani recurg la ajutorul apropiaților.
Procentul plasează România pe locul al doilea, după Lituania, în clasamentul țărilor care recurg la familie în situația nevoii de fonduri urgente.
Alegerea de a evita împrumuturile bancare sau pe cele de la angajatori este o trăsătură distinctivă a comportamentului financiar al românilor.
Fie pentru că aceste opțiuni sunt inaccesibile sau pur și simplu pentru că oamenii au rețineri, bazate și pe țepele și schemele piramidale din primii ani ai tranziției, băncile sau angajatorul sunt surse secundare de sprijin financiar în situații de criză.
Mai mult, în comparație cu alte state, românii sunt mai puțin dispuși să-și vândă bunurile în situații critice.
Aici, fruntașe sunt Suedia, Cipru și Portugalia, unde între 2,7% și 3,1% dintre cetățenii cu vârsta de peste 15 ani sunt dispuși să își vândă bunurile pentru a face rost rapid de niște bani, în situații de criză.
Vezi pe Panorama.
ro un infografic privind distribuția statelor când vine vorba de principala sursă de fonduri urgente.
