Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) va anunţa marţi dacă ţările fac suficient pentru a combate încălzirea climatică, o decizie mult aşteptată care ar putea forţa guvernele să îşi dubleze eforturile, relatează agenția AFP, citată de News.
ro.
Solicitată de persoane care critică ţări precum Franţa, Elveţia şi Portugalia pentru lipsa lor de acţiune în combaterea urgenţei climatice, Curtea îşi va da avizul în trei cazuri separate.
Primul caz este intentat de asociaţia elveţiană „Senioarele în sprijinul protecţiei climei” (2.
500 de femei în vârstă de 73 de ani, în medie) şi de patru dintre membrele sale, care au depus, de asemenea, cereri individuale.
Acestea denunţă „eşecul autorităţilor elveţiene de a atenua efectele schimbărilor climatice”, care, în opinia lor, are un impact negativ asupra condiţiilor lor de viaţă şi asupra sănătăţii.
O a doua plângere a fost depusă de europarlamentarul francez Damien Carême.
Fost primar al oraşului Grande-Synthe, acesta atacă „deficienţele” guvernului francez, argumentând în special că pune oraşul de pe coasta Mării Nordului în pericol de inundaţii.
În 2019, în nume propriu şi în calitate de primar, el sesizase deja Consiliul de Stat de la Paris pentru „inacţiune climatică”.
Cea mai înaltă instanţă administrativă a Franței s-a pronunţat în favoarea municipalităţii, dar a respins cererea sa individuală, ceea ce l-a determinat să sesizeze CEDO.
„Să-mi văd oraşul scufundat peste 30 de ani este insuportabil”, a declarat Damien Carême, explicând că vrea să „pună capăt letargiei” şi „refuzului statului de a acţiona”.
Cel de-al treilea caz este susţinut de un grup de şase tineri portughezi, cu vârste cuprinse între 12 şi 24 de ani, care s-au mobilizat după incendiile teribile care au devastat ţara lor în 2017.
Plângerea lor este îndreptată nu numai împotriva Portugaliei, ci şi împotriva tuturor ţărilor UE, precum şi a Norvegiei, Elveţiei, Turciei, Regatului Unit şi Rusiei – 32 de ţări în total.
„Aceste trei cazuri, intentate de persoane cu vârste cuprinse între 12 şi peste 80 de ani, arată că suntem cu toţii afectaţi de criza climatică”, subliniază Catarina dos Santos Mota, 23 de ani, din Portugalia.
h2 „Punct de cotitură” la CEDO privind schimbările climatice? Hotărârile aşteptate sunt fără precedent: CEDO nu s-a pronunţat niciodată cu privire la responsabilitatea statelor de a lua măsuri împotriva schimbărilor climatice.
Poziţia Curţii, care are sediul la Strasbourg, „ar putea marca un punct de cotitură în lupta pentru un viitor suportabil”, consideră avocatul Gerry Liston de la ONG-ul Global Legal Action Network (GLAN).
„O victorie în oricare dintre cele trei cazuri ar putea fi cea mai importantă evoluţie juridică privind schimbările climatice pentru Europa de la semnarea Acordului de la Paris în 2015”, a punctat el.
Atunci, la Paris, semnatarii s-au angajat să limiteze încălzirea globală la „mult sub” 2 grade faţă de perioada preindustrială (1850-1900) şi la 1,5 grade dacă este posibil.
„Problemele de mediu în sens larg au fost discutate, dar problema climei, în special, nu a fost niciodată abordată la Strasbourg.
Numai şi din acest motiv, este un eveniment major”, explică Christel Cournil, profesoară de drept public la Sciences-Po Toulouse şi membru al consiliului de administraţie al Notre Affaire à tous, care foloseşte dreptul pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.
Ea adaugă că „acest lucru se înscrie într-o dinamică a disputelor juridice care ajung la un punct culminant în întreaga lume pentru a profita de ultima cale de guvernanţă climatică, cea a instanţelor de judecată, după eşecul diplomatic, eşecul politicienilor şi al legiuitorilor de a merge suficient de departe”.
CEDO va trebui să decidă dacă statele în cauză au încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în special „dreptul la viaţă” (articolul 2) şi „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie” (articolul 8), prin faptul că nu au făcut suficient pentru a combate încălzirea globală.
Având în vedere complexitatea subiectului şi importanţa sa, Marea Cameră, cea mai înaltă instanţă a CEDO, formată din 17 judecători, a fost cea care a examinat aceste cauze, care au fost considerate prioritare.
Cu toate acestea, Curtea se va pronunţa asupra fondului acestor cauze doar dacă a stabilit mai întâi că acestea îndeplinesc condiţiile de admisibilitate, inclusiv epuizarea tuturor căilor de atac interne.
Această abordare nu a fost urmată de portughezi, care au invocat urgenţa situaţiei privind schimbările climatice pentru a aduce cauza direct în faţa instanţelor europene.
