Aseară, Toni Grecu, Doru Antonesi, Cristi Grețcu, Ioan T.
Morar, Valentin Darie au zguduit de râs sala Radio, din București.
S-a aplaudat, s-a hohotit, s-a reamintit, s-a făcut umor.
O temă a fost o zi din viața noastră, alta, președinții și politicienii români și tiparele lor expirate de viață.
A fost cu noi Inteligența Artificială, dar și Ioan Gyuri Pascu.
Și-n final, bucuria a venit dintr-un simplu anunț: în noiembrie vom avea primul spectacol cu Divertis-ul reunit.
Toni Grecu și Ioan T.
Morar stăpânesc inteligența artificială.
Iată-i în deschiderea show-ului stăpânind sala cu o gagică artificială care face sondaje de opinie dacă o hrănești cu aplauze.
Și gagica artificială pune răspunsuri delir ca să interpreteze aiurea starea spectatorilor din sală.
Bine, “ghicitoarea” virtuală dă răspunsuri de te apucă hohotul.
Păi, de ce? Pentru că răspunsurile au un mare grad de acuratețe.
Gradul ăsta vine de la preocupările noastre privind numărul de acte sexuale pe săptămână, sau cine votează la Președinție cu Ciucă, de exemplu, sunt clare pentru oricine din sală.
Se hohotește.
Ce au făcut Toni Grecu și Ioan T.
Morar? Sexul? Rămâne tabu la români.
Ciucă președinte? E ca nuca-n perete.
Umorul aici pune spectatorul într-o situație vagă, un pic jenantă.
Apoi, îi dă catharsis: râsul.
Deci, votați prin aplauze de câte ori faceți sex pe săptămână, întreabă inteligența artificială.
Sala tace.
Creierul spectatorilor zice: am și uitat de sex, ce-o zice nevasta, soțul e lângă mine-n sală, s-o gândi la mine? Și astfel de mici scenete.
Deci, spectatorii sunt băgați într-o situațiune.
Gagica artificială spulberă răspunsul și răspunsul e eliberator.
Spectatorii au înțeles că nu trebuie să rezolve situația ci să râdă de ea.
E un mecanism vechi de cât lumea, dar Toni Grecu și Ioan T.
Morar își aruncă spectatorii în Valea Râsului, unde totul e bine când se termină cu bine.
Pe scenă vin Președinții: Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu.
Nu, nu, plicticoșii și expirații, cei care ne-au halit zilele cu prostiile lor.
Nu.
Ioan T.
Morar, Cristi Grețcu, Doru Antonesi, Valentin Darie.
Adică, cei care au puterea de a surprinde stereotipia personajului politic și de a ne face să râdem de această stereotipie.
Lovitura aici este politică.
Se râde de Autoritate, de Puterea politică.
Este eliberarea aici de anii de frustrare trăiți mereu într-o promisiune, mereu într-o iluzionare a alegerii adecvate.
Astăzi, președinții sunt niște paiațe certărețe.
Niște lăudăroși gata să se păruiască pentru nimicuri.
Cristi Grețcu cu Ion Iliescu a strălucit.
Momentul “Măi, dragă” a adus arma grea din arsenalul Divertis: parodia unui cântec supercunoscut.
“My Way”.
Spectatorii au hohotit.
Și-au râs de alegerile lor ajunse niște caricaturi astăzi pe scenă.
Domle, pentru astea ne-am spart noi plămânii? Au fost multe momente aseară.
Dar uite “tirul” de voie: “O dimineață din viața mea”.
Aici Doru Antonesi și Toni Grecu dau măiestria absurdului.
Trăim în absurdul fiecărei zile.
Și gesturile noastre automate sunt caraghioase pentru că nu duc undeva, doar se integrează într-o grabă tâmpă de a ocupa timpul și spațiul social.
Nevoia de a te ridica din pat și de a umbla ca o găină fără cap prin viață.
Doru Antonesi și Toni Grecu ne pun oglinda asta și ne vedem zombificați.
Cum să nu râzi? Ah, cum puteam să uit? Vedeți, de asta a fost hohot aseară că să povestești mult și bine.
Doru Antonesi în rolul celui care a făcut un studiu despre “dihotomia dintre ciocul mic și gura mare”.
Român care a absolvit facultatea la Nehoiu, la distanță, facultate reprezentată de un stâlp unde veneau răspunsurile studenților și-n funcție de acestea, profesorii puneau întrebări.
Aici, clar rămâi uimit de copleșitoarele corespondențe cu realitatea, de “săritura de pe fix” a interpretului.
Antonesi a oferit un regal.
Vestea cea mare a venit în final.
Anunțată de spumoasa prezență a lui Cristi Grețcu, de fapt.
Divertis vine pe scenă în noiembrie, împreună cu majoritatea membrilor lui.
Ne revedem atunci!
