Comisia Europeană este obligată să ne dea o nouă traiectorie de ajustare a deficitului bugetar, odată cu aprobarea noului regulament de guvernanţă economică al Uniunii Europene, a declarat vineri ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
„Tocmai ce s-a aprobat regulamentul de guvernanţă economică nou al Uniunii Europene şi Comisia Europeană este obligată să ne dea o nouă traiectorie de ajustare a deficitului bugetar, de vreme ce toate ţările membre ale Uniunii Europene se confruntă cu acelaşi tip de problemă (.
.
.
)”, a spus Marcel Boloş, vineri seară, la Digi 24, potrivit Agerpres.
Întrebat ce se va întâmpla în România din acest punct de vedere, ministrul Finanţelor a menţionat că trebuie să ne uităm şi la cauzele care determină o depăşire a ţintei de deficit bugetar, iar în România se va implementa bugetul de investiţii.
„În România se va implementa bugetul de investiţii pe care îl avem.
Să nu fiu judecat greşit, nu spun că România nu trebuie să respecte ţinta de deficit bugetar, dar trebuie să ne uităm şi la cauzele care determină o depăşire a ţintei de deficit bugetar şi dacă suntem într-o perioadă în care ne implementăm investiţiile pe care le avem alocate prin politica de coeziune şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, atunci, am spus de nenumărate ori, ar fi extrem de regretabil să spunem românilor nu vă mai implementăm proiectele de infrastructură”, a explicat el.
Boloș a adăugat că România avea un deficit bugetar de 5,6% din PIB la finele anului trecut, însă au fost şi alte ţări care s-au confruntat cu aceeaşi problemă.
„Depinde ce se va întâmpla cu toate celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, care au acelaşi tip de problemă ca şi noi.
Noi suntem acum, la sfârşitul anului trecut, se ştie, la 5,6% din PIB deficitul bugetar, dar ni s-a alăturat Italia, cu 7,2% procent din PIB, ni s-au alăturat de asemenea Ungaria – 5,9%, Polonia – 5,8%”, a mai spus şeful de la Finanţe.
Potrivit lui Marcel Boloş, alte state din UE se confruntă cu nivel ridicat datoriei publice, iar Italia este unul dintre ele.
„Dacă privesc spre alte ţări, vă dau câteva exemple: Italia 141% nivelul datoriei publice – 2.
950 de miliarde de euro.
Discutăm la un PIB într-adevăr necomparabil cu PIB-ul României.
(.
.
.
) Noi, pentru că am avut în 2019, să ne aducem aminte, atunci am prins un moment nefericit.
Nu comentez circumstanţele de atunci, în care am fost singurii care n-am ştiut să luăm măsuri încât să nu prindem criza COVID în plină procedură de deficit bugetar.
Şi s-a rămas cu această procedură de deficit bugetar excesiv.
Am început să vă spun cazul Italiei – 141%, Franţa – 111,8% din PIB are datoria publică, Spania are 111,6% din PIB”, a subliniat acesta.
