Asociația Transplantaților din România atrage atenția, într-o scrisoare deschisă adresată „responsabililor de finanțarea sănătății”, că bugetele pentru programele naționale și curative de sănătate în 2024 sunt mai mici cu sute/zeci de milioane de lei comparativ cu anul trecut, în condițiile în care „numărul de pacienți cronici și prețul tuturor elementelor de cost cresc”.
Pacienții se întreabă dacă, în aceste condiții, vor mai avea acces la investigații și tratament până la finalul anului.
Redăm integral textul scrisorii deschise a pacienților cu transplant:„Scrisoare deschisă către responsabili de finanțarea sănătății5 aprilie 2024Doamnelor și domnilor, În ultimul timp, pacienții cronici de pe toate ariile terapeutice sunt nemulțumiți și îngrijorați de disfuncționalitățile manifestate în sistemul sanitar, cu precădere cele de ordin financiar.
Ne este greu să auzim, în contextul medical actual, semnalările grave privind lipsurile care afectează sistemul de sănătate și beneficiarii acestuia.
Strigătul managerilor unităților spitalicești că nu mai pot plăti serviciile medicale, acțiunile de protest ale personalului medical și administrativ din sistem, subfinanțarea programelor naționale de sănătate creează o stare de stres accentuată în rândul pacienților și de neîncredere că vor avea acces la servicii medicale și tratament.
Prin numeroasele semnalări făcute la problemele și greutățile pe care le întâmpinăm în accesarea serviciilor, prin conferințele și dezbaterile pe teme punctuale și prin participarea la dezbateri instituționale pe diverse tematici de sănătate, unde chiar dacă ne-am exprimat punctul de vedere și am propus modalități de rezolvare, acestea doar într-o mică măsură s-au rezolvat, iar restul au rămas la stadiul de promisiune.
Ne este foarte greu să înțelegem și să acceptăm elaborarea și aprobarea bugetelor pentru programele naționale și curative de sănătate 2024, care sunt mai mici cu sute/zeci de milioane de lei comparativ cu anul trecut, în condițiile în care numărul de pacienți cronici și prețul tuturor elementelor de cost cresc.
Exemplu:1.
Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică: buget alocat 1.
272.
557,00 mii lei pe 2024, iar în 2023 – 1.
387.
785,57 mii lei.
2.
Programul național de transplant de organe, țesuturi şi celule de origine umană: buget alocat 62.
866,00 mii lei în 2024, iar în 2023 – 66.
818,82 mii lei.
Oare, pacienții cronici aflați în monitorizare pe programele curative vor mai putea beneficia de acces la investigații și tratament până la sfârșitul anului? Oare noii pacienți cronici diagnosticați în cursul anului 2024, vor putea fi incluși în programe? Oare furnizorii de servicii medicale pot face față nevoilor pacienților, cu un buget diminuat? Noi, ca organizație de pacienți, încă de la jumătatea anului trecut am atenționat asupra nevoii de corelare între prețurile de decontare și costurile reale pe unitate de serviciu medical și de uniformizare a tarifelor/serviciu prestat de diverși furnizori.
De exemplu, cum este posibil ca pentru pacientul aflat în dializă peritoneală să fie decontat 5000 lei/lună, în condițiile în care costul real este de 15.
000 lei/lună? Această stare de fapt îl determină pe furnizorul de servicii medicale să renunțe la furnizarea serviciului sau să diminueze calitatea serviciului, serviciu necesar și vital pentru viața pacientului.
Astfel de situații se regăsesc într-o mai mare sau mai mică măsură pe toate ariile terapeutice și își pun amprenta, cu consecințe grave, asupra siguranței vieții pacienților.
Toate aceste stări de fapt ne determină să inițiem un grup de lucru împreună cu Președintele CNAS (inițiativă agreată inițial, iar acum evită materializarea ei.
), pentru a face demersuri la toți factorii abilitați și responsabili, în vederea finanțării adecvate a sistemului de sănătate, inclusiv prin găsirea unor surse alternative de finanțare.
Din punctul nostru de vedere considerăm că putem viza ca surse alternative următoarele: – eliminarea facilităților fiscale la toate categoriile ocupaționale, cu excepția persoanelor cu dizabilități; – colectarea și direcționarea către bugetul de sănătate a accizei pe tutun, alcool și zahăr; – recuperarea datoriilor către FUNASS de la marii contribuabili, inclusiv a penalităților; – direcționarea unui anumit procent din amenzi și impuneri, de orice fel, către FUNASS cu specificarea „pentru Programele curative de sănătate”;- direcționarea unui anumit procent din taxele și impozitele locale către bugetele de sănătate.
Deși dreptul nostru la sănătate este garantat de Constituție și toate programele politice situează pacientul în centrul sistemului de sănătate, suntem nevoiți, deși nu este treaba noastră ca pacienți, să identificăm surse alternative de finanțare.
Facem aceasta în interesul și beneficiul tuturor pacienților și ne adresăm către toți factorii cu putere de decizie și responsabili, ca un ultim apel disperat pentru înțelegere și rezolvare urgentă a situației prezentate.
Acest demers instituțional este inițiat de Asociația Transplantaților din România (ATR) la care se alătură Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA).
Președinte ATR, Gheorghe Tache”Foto: Dreamstime.
com.
