Un studiu recent arată că, dintre toate personalitățile testate pentru prezidențialele lui 2024, Mircea Geoană are cea mai bună imagine, cea mai multă încredere a oamenilor.
„Memoria va conta (și) în 2024.
Plus o reacție la o «analiză» pro-Geoană”, se intitulează articolul publicat vineri, 5 aprilie, de Alexandru Gussi în Contributors.
Gussi insistă pe ideea că trecutul politic nu poate fi măturat, pur și simplu și că asta se vede în reticența unei părți importante a electoratului PNL de a adera la candidații sau listele Coaliției PNL-PSD.
„Nu o incompatibilitate propriu-zis ideologică, ci una dominată de atitudinea față de trecut, împiedică o parte a electoratului PNL de a vota lista comună cu PSD”, scrie autorul.
„Noul PNL moștenește o parte semnificativă a electoratului PDL, fiind deci mai ostil PSD decât era PNL-ul lui Crin Antonescu în 2012”.
Un caz aparte, când e vorba despre efectele actuale ale memoriei, este Mircea Geoană.
Gussi citează un recent studiu calitativ publicat și de HotNews.
ro, în care, dintre toți potențialii candidați măsurați pentru prezidențiale, Mircea Geoană beneficiază de cea mai mare încredere.
Acest lucru este relevat și de alte studii recente, cantitative.
Articolul amintește memoria de momentul de după alegerile pierdute de Geoană în 2009, când el a contestat rezultatele.
În ciuda deciziei Curții Constituționale, care nu i-a dat dreptate, Geoană a continuat să practice o retorică de înfrânt într-o teorie a conspirației.
Gussi crede că „ideea că memoria momentului 2009 „a devenit irelevantă” este sinonimă cu ideea de mai sus că anumite momente din trecutul recent ar putea să nu conteze (.
.
.
) Nu a devenit irelevantă, cel mult este la momentul T zero irelevantă, dar societatea nu uită nimic, își amintește dacă e ajutată”.
Iar, în campania electorală, ai adversari, după cum va avea și Geoană, spune autorul, care are un masterat în științe politice.
„În plus, ideea irelevanței presupune că reamintirea acțiunilor lui Mircea Geoană din 2009, mai ales după anunțarea rezultatelor prin încercarea de a le anula, nu ar avea un impact politic asupra părerii celor care azi nu-și amintesc decât detaliile pe care mass-media a fost dispusă să le repete de 15 ani”, conchide el.
Articolul integral, pe Contributors.
