Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2024 a ajuns la 21,83 milioane de persoane, a transmis vineri Institutul Național de Statistică.
INS „numără” două categorii de populație.
cea după domiciliu și cea rezidentă.
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, indiferent dacă se află sau nu în țară.
Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străinii şi cei fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României.
Adică populaţia rezidentă reprezintă populaţia care exclude emigranţii, dar include imigranţii.
Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2023, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creștere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122,0 la 1 ianuarie 2023 la 127,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2024.
Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,5 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2023.
Vârsta mediană a fost de 43,2 ani, în creștere cu 0,4 ani față de 1 ianuarie 2023.
Vârsta mediană este pragul peste care jumătate din populație are vârsta mai mare decât cea mediană iar cealaltă jumătate este mai mică.
La 1 ianuarie 2024, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%).
Aceeași grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%) cât și în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%).
Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (5,0%) și 15-19 ani (5,2%).
