Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, ofertele partidelor pentru Cotroceni nu sunt atractive în afara activelor de partid, rezultă dintr-o analiză făcută de sociologul Barbu Mateescu în urma unei cercetări cantitative efectuate de IRES la comanda Fundației Konrad Adenauer.
Cercetarea s-a derulat în cadrul a 7 focus grupuri, în București, o localitate urbană din Moldova și trei din ruralul Transilvaniei.
Participanții au fost persoane care sunt interesate de prezidențiale, sunt hotărâte să meargă la vot sau nu sunt încă decise, care nu au un atașament puternic față de un partid sau altul și nu sunt din electoratele AUR sau SOS.
Acest segment de electorat ar putea provoca surpriza alegerilor din acest an, în condițiile în care paradigma dominantă este polarizarea „noi versus ei”, potrivit analizei.
„Precum în anii din trecut în care această paradigmă domina societatea – de exemplu 2014 sau 2019 – este previzibilă o „revoluție la urne” (fie cu ocazia alegerilor pentru parlamentul european, fie într-unul din tururile de scrutin ale alegerilor prezidențiale), adică o mobilizare la vot care să suprascrie capacitatea organizațiilor de partid de a defini rezultatul final, producând un șoc pentru o parte a scenei politice”, se arată în evaluarea sociologului.
Din analiza datelor făcută de Mateescu reiese un bazin consistent anti-AUR și anti-putere, existând o preferință accentuată pentru un președinte care să provină din afara actualei clase politice.
În acest context, notează sociologul, candidați de tipul Mircea Geoană sau Laura Codruța Kovesi ar beneficia de un bonus electoral consistent în ziua votului.
De partea cealaltă, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au un capital limitat de credibilitate, caracterizările negative fiind frecvente, iar Cătălin Drulă are o notorietate extrem de mică.
În ceea ce-l privește pe George Simion sau un candidat AUR capacitatea de extindere nu este epuizată, notează sociologul.
Din analiză reiese, că în lisa unui candidat tip Geoană sau Kovesi, electoratul s-ar îndrepta către candidații PSD sau PNL.
Existența coaliției de guvernare a condus la apariția unei suprapuneri în mentalul colectiv între președinții PSD și PNL, iar anunțarea alianței pentru europarlamentare a accentuat ostilitatea față de partidele aflate la putere, cu potențial de a deveni factor emoțional major la alegerile din iunie, se arată în analiză.
„Cu cât un politician este mai îndepărtat de PSD și PNL în genere sau de Ciolacu și Ciucă în special, cu atât el/ea este mai credibil/ă și mai atractiv/ă pentru români”, susține sociologul.
Potențialul candidat PSD Marcel Ciolacu beneficiază de cote mai înalte de notorietate decât ceilalți lideri măsurați în cercetare, însă antipatia față de PSD este un factor important pentru votanți, în special din București și Transilvania, fiind caracterizat ca „penibil”, „paralel”, neserios”, „corupt” sau hoț”.
În Moldova, receptarea lui Marcel Ciolacu este aproape în totalitate negativă, liderul PSD fiind caracterizat în termeni precum „șmecher”, „oportunist”, „neavenit” sau „slab”, arată analiza.
Ciolacu este perceput ca inadecvat pentru funcția de premier.
„În societatea românească lipsește respectul față de Marcel Ciolacu, un element-cheie pentru mentalul colectiv în raportarea față de un potențial președinte de țară”, se arată în analiză.
Nicolae Ciucă este perceput ca fiind un om care are un deficit de voință sau autonomie, caracterizarea de „marionetă” revenind obsesiv în focus grupurile din Transilvania și Moldova.
Cele mai acide caracterizări sunt în Moldova: „tâmp”, „nepotrivit”, caraghios”, „fără carismă”, se arată în analiză.
Trecutul lui Nicolae Ciucă în armată este un atu în ochii bucureștenilor cu studii superioare, în timp ce în percepția celor cu studii medii emoția principală este dezamăgirea.
Cât privește posibilitatea ca Nicolae Ciucă să fie președinte acesta este un viitor care este în mod universal văzut drept insuficient de mulțumitor, participanții la studiu considerând că status-quo-ul va fi menținut și, în cel mai rău caz, ar apărea involuții semnificative, se arată în analiză.
Liderul USR, Cătălin Drulă, se confruntă cu o gravă lipsă de notorietate, față de ceilalți potențiali candidați, potrivit analizei sociologului Barbu Mateescu.
În rândul bucureștenilor cu studii superioare, notorietatea lui Drulă este medie, dar opiniile cu privire la impactul unui mandat prezidențial sunt împărțite.
Potrivit analizei, în afara Bucureștiului, imaginea lui Drulă se confundă cu cea a USR, un partid cu resusrsă umană de calitate, dar incapabil să-și atingă obiectivele.
Liderii AUR și SOS, George Simion și Diana Șoșoacă au o imagine hipernajoritar negativă, simpatia față de care beneficiază cei doi fiind fiind semnificativ mai mare în Moldova, de unde și faptul că potențialul de creștere nu este epuizat, se arată în analiză.
Potrivit sursei citate, venirea lui george Simion la Palatul Cotroceni este văzută de românii care nu-l susțin drept o catastrofă națională, nu însă și în Moldova.
În cazul Dianei Șoșoacă, aceasta este percepută mai degrabă ca o vedetă online.
Mircea Geoană este posibilul candidat cu cea mai bună imagine în comparație cu ceilalți prezidențiabili, rezultă din analiză.
Chiar dacă momentul 2009 a rămas în memoria colectivă, ea a devenit irelevantă, potrivit sursei citate.
Atuurile lui Mircea Geoană sunt:De asemenea, în Transilvania și București, Mircea Geoană nu este asimilat cu PSD.
Mai mult, faptul că acum deține o poziție înaltă în ierarhia NATO reprezintă o validare majoră în ochii românilor, se arată în analiză.
Absența Laurei Codruța Kovesi din spațiul public românesc ar aduce probleme de notorietate în cazul unor segmente ale populației (tineri și femei) , iar profilul ei de prezidențiabil este insuficient format, arată analiza.
Chiar dacă activitatea într-o institutie internațională i-a mărit prestigiul, percepția sa este puternic segmentată social, remarcă analiza.
Kovesi beneficiază de o percepție pozitivă în rândul bucureștenilor cu studii medii, celor din Transilvania rurală și celor din Moldova urbană sub 46 de ani.
O percepție negativă are în Moldova urbană 46+, în rândul vârstnicilor și a bucureștenilor cu studii superioare.
