Președintele Klaus Iohannis susține că nu are de gând să se retragă din cursa pentru șefia NATO, în care se află alături de premierul Olandei, și că nici nu negociază pentru o altă funcție lanivel european.
El a făcut aceste declarații miercuri seară, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Consiliului European, Charles Michel.
Iohannis l-a primit miercuri la Cotroceni pe președintele Consiliului European, Charles Michel.
Miercuri seară, Iohannis îi va primi la Cotroceni și pe premierii Ungariei, Viktor Orban, Belgiei, Alexander De Croo, și Croației, Andrej Plenkovic, pentru o reuniune de lucru „dedicată pregătirii viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene”, conform Administrației Prezidențiale.
Klaus Iohannis a spus, într-o declarație comună susținută alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, că nu se va retrage din cursa pentru postul de secretar general al NATO.
Chestionat, de asemenea, dacă îl vede pe Iohannis drept succesor al său și dacă îl creditează cu șanse pentru o funcție la nivel european, Charles Michel a evitat un răspuns:Reamintim că în 12 martie Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura pentru șefia NATO într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti.
Asta, în contextul în care Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO.
Statele Unite, Marea Britanie și Franța anunțaseră din 22 februarie că îl susțin pe premierul olandez pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, un semnal care îl plasează pe politicianul olandez într-o poziție de forță pentru a obține acest post, a scris Reuters.
În momentul în care Iohannis a făcut anunţul, cel puţin 20 dintre cei 32 de membri ai NATO, între care cei mai importanţi membri occidentali – SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania -, îşi anunţaseră sprijinul pentru premierul Olandei.
Marți, Statele Unite și-au reafirmat sprijinul pentru premierul Olandei.
NATO se află în plin proces de dezbatere şi căutare a consensului cu privire la numele următorului secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, dar poziţia Washingtonului este aceea că îl susţine pe deplin pentru această funcţie pe actualul premier olandez Mark Rutte, a declarat marţi, într-un briefing de presă la Bruxelles, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.
Ea a ţinut să sublinieze că Washingtonul are, deopotrivă, „cel mai mare respect” pentru Klaus Iohannis, pe care l-a calificat drept un prieten.
„Cred că sunteţi conştienţi de faptul că poziţia SUA este că îl susţinem pe deplin pe Mark Rutte ca viitor secretar general, dar avem cel mai mare respect şi pentru prietenul nostru, preşedintele Iohannis, şi apreciem că a intrat în competiţie şi îi dorim toate cele bune, în timp ce noi continuăm să dezbatem această problemă (alegerea viitorului secretar general – n.
r.
) în cadrul Alianţei”, a declarat Julianne Smith, citată de news.
ro.
Ea a subliniat că în prezent ambasadorii celor 32 de ţări membre NATO discută şi dezbat argumentele pro şi contra celor doi candidaţi.
„Noi, toţi cei 32 de ambasadori de aici, din cadrul NATO, suntem în toiul căutării unor potenţiali succesori (pentru actualul secretar general Jens Stoltenberg – n.
r.
).
Şi există doi candidaţi oficiali, după cum ştiţi.
Îi avem pe Mark Rutte din Olanda şi pe preşedintele Iohannis din România.
Există o dezbatere în curs de desfăşurare în cadrul Alianţei cu privire la calificările acestor doi lideri foarte impresionanţi şi vom continua să dezbatem argumentele pro şi contra ale acestor două persoane până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei”, a declarat ambasadoarea.
Julianne Smith a adăugat că „speră” ca în săptămânile următoare să se ajungă la un consens, dar a precizat că nu se ştie care va fi momentul exact.
Mark Rutte, cu care președintele Klaus Iohannis a intrat oficial în competiție pentru funcția de secretar general al NATO, este cel mai longeviv prim-ministru din istoria Olandei și asigură în prezent interimatul funcției, în condițiile în care negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare sunt blocate în Olanda din luna noiembrie, când Partidul Libertății condus de Geert Wilders a obținut o victorie-șoc la alegerile parlamentare, fără a avea însă o majoritate clară.
În funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale care vor avea loc în SUA în luna noiembrie, următorul secretar general al NATO ar putea fi pus în situația de a gestiona un al doilea mandat al fostului președinte republican Donald Trump, care recent a pus sub semnul îndoielii angajamentul SUA de a veni în ajutorul aliaților care nu alocă 2% din PIB pentru apărare.
Declarațiile făcute de acesta la un miting electoral au provocat consternare în rândul aliaților europeni și au fost denunțate în termeni duri de unii lideri din Europa.
Însă Rutte, care eravăzut deja de anul trecut drept favorit pentru a deveni noul șef al alianței, a declarat recent că Europa „ar trebui să nu se mai plângă și vaite și să fie cicălitoare” cu privire la Trump și să se concentreze în schimb pe ceea ce poate face ea pentru Ucraina.
„Trebuie să lucrăm cu oricine este pe ringul de dans”, a spus el în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen.
Rutte, cel mai longeviv premier din istoria Olandei, a anunțat pe neașteptate în iulie anul trecut că se va retrage din politică, dar asigură în continuare interimatul funcției în condițiile în care partidele olandeze nu reușesc să creeze o coaliție de guvernare după ce alegerile parlamentare din noiembrie au fost câștigate de Partidul Libertății condus de Geert Wilders.
Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani.
Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post.
Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat.
Poziția a fost deținută în mod tradițional de o personalitate politică europeană de rang înalt.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianței după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul, în condițiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii războiului din Ucraina.
