Vârsta standard de pensionare este vârsta la care poți ieși la pensie în condițiile legii.
Vârsta efectivă de pensionare este cea la care ieși la pensie, fiind mai mică decât cea standard.
În România această vârstă efectivă a scăzut în cazul bărbaților de la 66 de ani la 65,4 ani, iar la femei a crescut de la 63,4 ani la 64,4 ani, arată datele OECD.
În lume, Japonia este țara la care oamenii se pensionează la vârsta cea mai înaintată (68,2 ani bărbații și 66,9 ani femeile), iar din Europa, România este țara pe locul al 4-lea ca vârstă efectivă la care oamenii se pensionează (după Letonia, Islanda și Suedia).
Numărul mediu de pensionari a fost anul trecut de 4,98 milioane de persoane, în scădere cu 24.
000 de oameni faţă de anul anterior, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică.
Pensia medie lunară plătită de casele de pensii a fost de 2.
113 lei, în creṣtere cu 13,9% faṭă de anul precedent, iar raportul dintre pensia netă pentru limită de vârstă și salaiul net a fost de 50,2% (comparativ cu 51,6% în anul precedent), mai arată datele Statisticii.
„Noi discutăm de o vârstă standard de pensionare de 62-65 de ani (ca medie n.
r.
), dar vârsta efectivă este mult mai mică pentru că mediile se fac din cei care se pensionează la 65 și cei care se pensionează la 40 de ani”, a spus Dumitru.
Astfel, din date reiese că e un mit că în România se muncește mult, dar discutăm despre medii, care ascund unele lucruri.
„Durata vieții active în România este undeva la 30 de ani pe statisticile Comisiei Europene, fiind cea mai mică din Europa.
Știm că media ascunde multe.
Media e făcută din cei care muncesc și peste 65 de ani și la 70 de ani încă sunt în activitate economică (pentru că sunt și pensionari care încă muncesc) și cei care ies din activitatea economică la o vârstă aproape rușinoasă, la 40 de ani, când sunt în vârful carierei”, a afirmat economistul.
Noi avem circa 5 milioane de pensionari.
O parte din ei (700.
000 – 800.
000) au și job, sunt activi.
Restul nu desfășoară o activitate economică: sunt inactivi.
Circa un milion de pensionari au sub 64 de ani”, a declarat Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank.
„Iar problema în momentul de față o reprezintă pensiile speciale.
Ne permitem luxul să retragem din activitate oameni în vârful carierei profesionale plătindu-i, pe mulți dintre ei, foarte mult”, a spus el.
„Deși am cheltuit enorm de mulți bani pentru a-i școli, specializa, și îi determinăm să stea acasă.
Aici ar trebui schimbate politicile, în sensul să încurajăm rămânerea în activitatea economică”, a explicat Ionuț Dumitru.
Mai jos aveți harta cu pensionarii de până în 50 de ani.
Cifrele din grafic reprezintă ponderea pensionarilor cu vârsta 25-49 de ani în totalul populației de 25-49 de ani din județ.
Notă: Cei care se pensionează înainte de vârsta legală de pensie nu sunt toți pensionari „speciali”.
Sunt printre ei din cei care se pensionează anticipat sau pensionari pe caz de boală șamd.
Hunedoara este județul cu cea mai mare pondere a pensionarilor tineri.
La grupa de vârstă de 45-49 de ani sunt de pildă aproape 2.
500 de pensionari la o populație rezidentă (de aceeași vârstă) de 29.
000 de persoane.
Peste 8% ca pondere.
La fel, Hunedoara e cap de afiș și la grupa 40-44 de ani.
Mai jos, aceeași hartă dar sub forma unui clasament, pentru a face mai ușoară comparația între județe (click pe imagine pentru a o mări) Locurile următoare în clasament sunt ocupate de Buzău, Vâlcea, Prahova, Teleorman și Olt.
La polul opus al clasamentului se află Ilfov, Brașov și BotoșaniDacă intrăm mai în amănunt și ne uităm pe grupe de vârstă mai detaliate, „geografia” tinerilor pensionari nu se schimbă foarte mult.
De cealaltă parte, există numeroși oameni care lucrează mult după împlinirea vârstei de 65 de ani.
Anul trecut erau circa 150.
000 de persoane de peste 65 de ani care continuă să lucreze pentru a-și completa sursele de venit.
