În februarie, România a înregistrat cel mai ridicat nivel al indicelui armonizat al prețurilor de consum (un indicator al inflației care permite comparații ale inflației la nivel european) din UE, de 7,1%, fiind urmată de Islanda (5,3%).
Cele mai mici rate ale inflației le-au avut Letonia, Danemarca și Italia (sub 1% fiecare), potrivit Eurostat.
E drept, fiecare țară calculează altfel inflația, pentru că obiceiurile de consum diferă de la țară la țară.
Atunci când măsoară scumpirile, Institutul Național de Statistică nu se uită doar la mărfurile de pe rafturile magazinelor, ci și la cât de mult contează acestea în consumul nostru.
Iar în ultimii 10 ani, perioadă pe care HotNews a cercetat-o, acest consum s-a schimbat radical.
De pildă, UK ia în calculul inflației prețul plăcintelor cu fructe și cel al gogoșilor, iar Franța atunci când măsoară inflația se uită atent la prețurile pulpelor de broască, al melcilor dar și al serviciilor sexuale.
Cele mai mari schimbări cu privire la importanța pe care o acordăm elementelor din lista INS sunt: plata hotelurilor în vacanțe (care a crescut de 72 de ori în 10 ani), urmate de îmbrăcăminte (în special țesături, unde ponderea cheltuielilor în coșul de consum a crescut de 8 ori), mașini de spălat și lapte (ponderi mai mari cu de peste 3 ori).
La polul opus, cele mai mari scăderi ale ponderilor în coșul de consum sunt la zahăr, pâine, călătorii cu trenul al căror impact în consum s-a redus la aproape jumătate față de 2013.
Vezi aici schimbările în cei 10 ani ale ponderilor produselor în consum Ponderile utilizate pentru calculul IPC sunt obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) şi rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.
Anual se analizează și actualizează structura cheltuielilor efectuate de populaţie.
Coșul se schimbă în fiecare an, eliminându-se articolele care nu mai sunt reprezentative pentru consum și intră altele, care au devenit relevante- în special din segmentul IT&C.
Regatul Unit ia în calcul prețurile la purres-ul de cartofi, la plăcintele cu fructe și cel al gogoșilor, atunci când măsoară inflația din Regat.
Purrees-ul de cartofi a fost introdus pe lista în 2018.
De asemenea, se calculează separat prețurile unei vacanțe cu rulota sau cel al lichidelor pentru țăgările electronice.
Franța se uită atent la prețurile pulpelor de broască și al melcilor, iar la capitolul „carne” are capitole dedicate pentru carnea de cocoș, prepeliță sau fazan.
Afinitatea Germaniei pentru carne se vede și în lista pe baza căreia se măsoară inflația.
Contează mult prețul la bratwurst și cel de la șnițel.
De asemenea, a intrat pe listă și ketchup-ul picant .
Italia confirmă pasiunea pentru gătit, măsurând separat uleiuri comestibile și uleiul de gătit.
De asemenea, tot separat sunt luate prețurile la „roșiile de sos” – distincte de roșiile „de gătit”.
De asemenea, peștii sunt împărțiți în cei de crescătorie și de apă dulce.
Când vine vorba de prețurile la mașini, Țările de Jos măsoară separat „clasa mini”, „clasa compactă”, „clasa de mijloc compactă”, „ gama medie”, „Midi-MPV” și SUV-uri”.
În septembrie, indicele armonizat al inflației era aproximativ la același nivel în România, Slovacia, Croația și foarte aproape de cel din Belgia.
Cu toate acestea nivelul de trai din aceste țări e complet diferit.
Folosind datele Fondul Monetar Internațional, ne-am uitat la cât de diferit e consumul oamenilor din mai multe state.
Cu alte cuvinte, la cât ponderează în coșul de consum diferitele cheltuieli.
Diferitele ponderi ale coșului de consum îți arată modelul cultural de consum sau nivelul de dezvoltare economică.
O țară poate modifica ponderile atribuite diferitelor categorii pentru a reflecta schimbările survenite în modul în care consumatorii își cheltuiesc bugetele de-a lungul timpului.
Articolele din coșul unei țări și ponderile atribuite categoriilor de bunuri și servicii ale coșului ne pot dezvălui ce anume prioritizează consumatorii, sau ce anume au în mod particular economiile lor naționale.
Un instrument util pentru compararea ponderilor este cunoscut sub numele de Legea lui Engel.
„Cu cât o familie este mai săracă, cu atât ponderea cheltuielilor cu alimentele e mai mare”.
Ernest Engel a fost un statistician german, care a prelucrat date privind cheltuielile gospodăriilor din Regatul Saxonia în timpul secolului al XIX-lea.
Alcool, tutun- 4,5%Îmbrăcăminte, încălțăminte- 3,7%Alimente, băuturi- 15,8%Locuințe, utilități- 15,3%Sănătate- 11,2%Recreere, cultură- 8,4% Restaurante, hoteluri- 6,0%Transport- 13,3% Alcool, tutun- 3,5%Îmbrăcăminte, încălțăminte- 6,1%Educație- 3,0%Alimente, băuturi- 8,9%Locuințe, utilități- 32,8%Sănătate- 2% Restaurante, hoteluri- 7%Pentru calculul inflației, s-a observat că gospodăriile mexicane cheltuiesc o parte mai mare din bani pe alimente decât cei din țările cele mai bogate, cum ar fi SUA, Marea Britanie și Canada, dar mai puțin decât cei din cele mai sărace, cum ar fi Etiopia și Nigeria.
Alcool, tutun- 2,7%Îmbrăcăminte, încălțăminte- 4,8%Educație -3,5%Alimente, băuturi- 25,8%Locuințe, utilități- 19,6%Recreere, cultură- 4,9%Restaurante, hoteluri- 9,5%Transport- 13,8%Alături de Franța și Germania, colegii săi membri ai UE, educația reprezintă foarte puțin atunci când vine vorba de calcularea inflației în Italia: aproximativ 1% din măsură, rezultat al învățământului gratuit și ieftin subvenționat de stat disponibil în toate cele trei țări.
Alcool, tutun- 3,6%Îmbrăcăminte, încălțăminte -6,5%Educație- 1,1%Alimente, băuturi- 19,3%Locuințe, utilități- 11,2% Restaurante, hoteluri- 8,3%Transport- 12,7%Cheltuielile consumatorilor germani cu locuința sunt ponderate la aproximativ 32% din cheltuielile lor totale.
În țara vecină, în Franța, această cifră este de doar 15%.
În UE, numai Grecia și Danemarca au cheltuieli mai mari pentru locuințe, ca pondere în cheltuielile totale ale gospodăriilor.
Alcool, tutun- 3,8%Îmbrăcăminte, încălțăminte- 4,5%Educație- 0,9%Alimente, băuturi- 9,7%Locuințe, utilități- 32,5%Transport- 13%
