Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.
La 2 aprilie este marcată Ziua internaţională de conştientizare a autismului, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prin Rezoluţia 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007, potrivit Agerpres.
roÎn 2024, Ziua internaţională de conştientizare a autismului este marcată printr-un eveniment virtual care are loc la 2 aprilie, sub genericul „Moving from Surviving to Thriving: Autistic individuals share regional perspectives”, conform site-ului https://www.
un.
org/.
Încă de când Adunarea Generală a ONU a desemnat, în 2007, ziua de 2 aprilie drept Ziua internaţională de conştientizare a autismului, ONU a sărbătorit această zi ca mijloc de afirmare şi promovare pentru realizarea deplină a tuturor drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru persoanele cu autism în condiţii de egalitate cu toţi ceilalţi.
S-au făcut progrese în acest sens, nu în ultimul rând datorită numeroşilor susţinători care au lucrat neobosit pentru a face cunoscută restului lumii experienţa trăită de persoanele cu autism, se arată pe site-ul menţionat mai sus.
Rezoluţia Adunării Generale a ONU din 2007 (A/RES/62/139) subliniază importanţa creşterii gradului de conştientizare cu privire la autism.
Astăzi, după 17 ani, s-a trecut dincolo de creşterea gradului de conştientizare, la promovarea acceptării şi aprecierii persoanelor cu autism şi a contribuţiei aduse de acestea în cadrul societăţii, menţionează sursa citată.
În 2024, Ziua mondială de conştientizare a autismului este organizată de Departamentul pentru Comunicaţii Globale al ONU, în strânsă colaborare cu Institute of Neurodiversity (ION), al cărui sediu este în Elveţia şi care are în prezent o reprezentare în 23 ţări, potrivit https://www.
un.
org/.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internaţională de conştientizare a autismului („World Autism Awareness Day”) pentru a evidenţia necesitatea de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viaţă împlinită, ca parte integrantă a societăţii.
Rata autismului în toate regiunile lumii este ridicată, iar lipsa înţelegerii are un impact enorm asupra persoanelor cu autism, a familiilor lor şi a comunităţilor.
În 2008 a intrat în vigoare Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, care reafirmă principiul fundamental al drepturilor universale ale omului pentru toţi.
Scopul acesteia este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi egală a tuturor drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale de către toate persoanele cu dizabilităţi, şi de a promova respectul pentru demnitatea lor.
Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi reprezintă un instrument vital pentru promovarea unei societăţi incluzive, care să se preocupe de toţi, ca şi pentru garantarea faptului că toţi copiii şi adulţii cu autism vor putea duce o viaţă împlinită.
Autismul afectează aproximativ 1 din 150 de copii din întreaga lume.
Este o tulburare de dezvoltare neuronală care le afectează capacitatea de a socializa în mod normal şi în special abilităţile de a utiliza comunicarea verbală şi non-verbală.
Din 2012, s-a înregistrat o creştere de 30% a numărului de copii afectaţi de autism, iar Ziua mondială de conştientizare a autismului contribuie la conştientizarea acestei probleme de sănătate tot mai răspândite.
Autismul apare pentru prima dată foarte devreme, manifestându-se încă din copilărie.
Boala progresează în mod constant, fără remisiune, primele simptome apărând în general în jurul vârstei de şase luni şi fiind ferm instalate la vârsta de doi sau trei ani.
Mai degrabă decât să aibă o singură caracteristică distinctivă, autismul este indicat prin reunirea a trei simptome separate.
Triada include dificultăţi de socializare, probleme de comunicare şi un număr limitat de interese combinat cu un comportament repetitiv.
Autismul nu mai este clasificat ca o singură tulburare, ci mai degrabă ca un întreg spectru care variază în gravitate.
Una dintre cele mai cunoscute tulburări de pe listă, în afara autismului propriu-zis, este sindromul Asperger, semnificat de prezenţa simptomelor autismului fără afectarea dezvoltării limbajului.
Persoanele din spectrul autist prezintă zone de inteligenţă mult mai puternice decât ale altor persoane.
Aceste zone tind să fie în domeniul cititului, limbajului, muzicii sau al abilităţilor spaţiale, manifestându-se ocazional la un asemenea grad încât aceste persoane se pot încadra în categoria „supradotate” în aceste domenii.
Acest lucru pare să fie contrabalansat de întârzieri semnificative în alte domenii de dezvoltare.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
