Programele de promovare a diversităţii etnice în campusuri sunt interzise sau restricţionate într-un număr tot mai mare de state americane, deoarece conservatorii nu mai vor să audă despre discriminarea pozitivă în universităţi, în cel mai recent episod din „războaiele culturale” din SUA, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.
Dezbaterea se dezlănţuie între stânga, ce apără sprijinul puternic pentru studenţii minoritari care sunt victime ale inegalităţilor tot mai mari din America, şi dreapta, care este în ofensivă cu privire la tot ceea ce consideră „woke”, pretinzând o meritocraţie care trebuie să fie oarbă la chestiunea rasială.
„Ideea de (a implementa) discriminarea astăzi pentru a remedia discriminarea de ieri este fundamental greşită”, a declarat pentru AFP Jordan Pace, un ales local din aripa dreaptă a Partidului Republican din Carolina de Sud.
Politicianul îşi îndeamnă statul să urmeze exemplul altor zece state, cu Florida în frunte, care au adoptat astfel de reforme, o nouă repetare a conflictelor sociale care fracturează societatea americană în acest an electoral, precum şi în privinţa chestiunilor LGBT+.
„Ţinta principală” a vânătorii acestor programe de diversitate, echitate şi incluziune (DEI) la universităţile publice „sunt oamenii de culoare”, a declarat Ricky Jones, profesor de panafricanism la Universitatea Louisville din Kentucky.
În iunie anul trecut, Curtea Supremă a SUA, dominată de conservatori, a pus capăt discriminării pozitive la admiterea la universitate, anulând una dintre marile realizări ale luptei pentru drepturile civice.
„Nu ne place ideea de a judeca oamenii după caracteristici imuabile, fie că este vorba de sex, rasă, talie, orice”, a declarat republicanul Jordan Pace.
„Suntem o societate foarte meritocratică”, a spus el.
Dar, în faţa unei istorii marcate de sclavie şi segregare, care au fost sursa unor inegalităţi puternice până astăzi, multe instituţii americane – companii, universităţi – au introdus programe pentru a facilita integrarea minorităţilor în clasa conducătoare.
Carlie Reeves, în vârstă de 19 ani, a fost beneficiara unei echipe care i-a spus „meriţi să fii aici”, când şi-a început studiile la Universitatea Louisville din Kentucky.
Într-o declaraţie pentru AFP, tânăra menţionează că este prima din familia sa care a mers la universitate şi care, când a ajuns acolo, a simţit că profesorii „nu credeau că locul meu este aici”.
În plus faţă de această măsură de protecţie, există burse specifice, care sunt esenţiale pentru multe familii afro-americane.
Mulţi dintre studenţi sunt la universitate „doar datorită (programelor) DEI”, a spus ea.
Dar, pe 15 martie, aleşii din Kentucky au votat în favoarea unei legi care restrânge aceste programe, iar tânăra a co-organizat un protest în campus.
„Am simţit că este datoria mea să îi informez pe studenţi, să spun: Există aceşti oameni care vor literalmente să ne dea afară din campus, trebuie să facem ceva”, a precizat ea.
O astfel de lege nu a fost singulară.
La începutul lunii martie, Universitatea din Florida şi-a încheiat efectiv programele şi locurile de muncă legate de diversitate, un rezultat direct al ofensivei guvernatorului Ron DeSantis împotriva a ceea ce el numeşte „ideologia woke”.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Texas.
Urmând acest model, la fel ca în Idaho, guvernatorul statului Alabama a promulgat săptămâna trecută o lege locală care interzice toate programele DEI la universităţile publice.
„Sunt extrem de îngrijorată”, a declarat pentru AFP Stephanie Anne Shelton, care lucrează la aceste probleme la Facultatea de Educaţie a Universităţii din Alabama.
Chiar dacă restricţiile din legea adoptată îi vor permite să menţină anumite cursuri de conştientizare a diversităţii pentru viitorii profesori, ea este îngrijorată de „libertatea de predare”.
Legea din Alabama, pe lângă închiderea birourilor de diversitate din universităţile publice, le interzice să forţeze personalul şi studenţii să adere sau să fie instruiţi în „concepte care dezbină”, enumerând printre ele ideea că „este necesar să prezinţi scuze din cauza rasei tale”.
Acesta este modul în care criticii săi prezintă conceptul de „privilegiu al pielii albe”, conform căruia albii din ţările occidentale beneficiază automat de privilegii sociale, politice sau economice.
Nerespectarea acestor clauze poate duce la concediere, se precizează clar în lege.
În plină campanie, candidatul Donald Trump vrea să aducă aceste reforme la nivel federal.
„Din prima mea zi”, a spus republicanul pe 16 martie, „voi semna un ordin executiv pentru a tăia finanţarea federală pentru orice şcoală care susţine teoria critică a rasei sau nebunia transgender”.
Ricky Jones, profesor de panafricanism, se teme de o consecinţă foarte concretă: cu toate aceste legi, „există o mulţime de universitari de culoare care nu vor mai aplica în Florida” şi în alte părţi.
Şi avertizează asupra unui posibil „regres” al Statelor Unite în chestiunea rasială.
