România intră începând de duminică 31 martie în Schengen, însă doar parțial: cu frontierele aeriene și maritime.
Asta simplifică puțin viața oamenilor care călătoresc spre una dintre țările Schengen, pentru că nu vor mai fi nevoiți să stea la cozile pentru controlul de frontieră, pe aeroporturile de plecare sau sosire.
Oficialii Ministerului de Interne (MAI) au avertizat însă că în România vor exista controale aleatorii.
Nu se schimbă nimic pentru cei care călătoresc terestru spre statele Schengen, acesta fiind de fapt cel mai important aspect al „spațiului european fără frontiere interne”, de care românii nu vor beneficia însă, deoarece Austria se opune în continuare aderării țării noastre și Bulgariei.
Principala schimbare care îi interesează pe români este că, începând de duminică 31 martie, persoanele care călătoresc către sau dinspre destinaţii din statele membre Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră.
Regulile se aplică în toate cele 17 aeroporturi şi 4 porturi maritime – cele situate în judeţul Constanţa.
Concret, persoanele care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, nu vor mai fi supuse controlului la frontieră aşa cum se întâmpla până acum.
Pasagerii vor merge direct către porţile de îmbarcare.
O observație importantă.
Oficialii MAI au subliniat că în tot acest timp vor fi făcute controale aleatorii pentru depistarea celor care au acte false de călătorie, a persoanelor urmărite sau a celor care au interdicţia de a părăsi ţara.
Evident, ca până acum, operatorii aerieni vor cere călătorilor să prezinte documentele de călătorie – pașaport sau carte de identitate.
Regulile sunt valabile și pentru cei care se întorc din statele Schengen în România.
Cetăţenii care vin în România din Spaţiul Schengen, după debarcare, nu vor mai fi controlaţi aşa cum s-a întâmplat până acum la ghişee.
Tot într-un mod aleatoriu, pot fi verificaţi însă de echipele de Poliţie şi Jandarmerie, au spus reprezentanții MAI.
Pentru a simplifica interacţiunea cu cetăţenii şi a reduce timpul de verificare, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a îmbunătăţit mecanismul de control prin dotarea personalului cu sisteme de scanare, de verificare a actelor într-o formă digitală şi sisteme care pot fi folosite în deplasare, mobil, au spus oficialii MAI.
Aceste dispozitive pot fi folosite în parcarea aeroportului, în zona de intrare în terminal sau în zona de îmbarcare către porţi.
Călători trec pe lângă un banner pe care scrie Bine ați venit în Schengen! în limba română, imediat după intrarea oficială a României în spațiul european de liberă circulație, pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni (Foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia)În ceea ce priveşte cetăţenii români minori, ca în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge, de asemenea, direct către poarta de îmbarcare.
Ei nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca până în prezent.
Astfel, dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sunt necesare: document de călătorie valabil și acordul autentificat al celuilalt părinte.
Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, el are nevoie de documentul de călătorie valabil și de acordul autentificat al ambilor părinți.
Minorul are nevoie doar de documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens.
În cazul în care minorul se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei, el are nevoie de acordul autentificat al unuia dintre părinţi.
Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil și de acord din partea ambilor părinţi.
Declarațiile autentificate se obțin în țară de la notarul public, iar în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
Noi panouri au fost instalate pe Aeroportul Internațional Henri Coandă care indică zonele de zboruri de transfer Schengen (foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia)Pentru a verifica dacă cetăţenii români minori şi însoţitorii acestora sunt în posesia documentelor necesare, poliţiştii de frontieră pot face verificări aleatorii în incinta aeroportului.
„Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară”, au spus oficialii MAI.
Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta fiind consultat electronic de poliţistul de frontieră.
„Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul”, au declarat oficialii MAI.
Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism.
Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi, cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.
În cazul navelor de croazieră care pleacă din postul Constanța, în situația în care itinerariul acestora conține exclusiv porturi situate pe teritoriul statelor Schengen, nu se vor mai efectua verificări sistematice, a explicat prefectul județului Constanța, Silviu-Iulian Coșa, citat de ConstantaFinanciara.
Dacă navele vor trece prin porturi din state non-Schengen, Turcia spre exemplu, se vor efectua controale.
Polițiștii de frontieră au spus că din 31 martie, verificările asupra echipajelor navelor și pasagerilor vor fi făcute conform codurilor aplicate la frontierele Schengen.
„În principal, sub aceeași formă, însă cu unele excepții, precum unele prevederi specifice în ceea ce privesc navele de croazieră, agrement, navele de pescuit, feriboturi și navele de transport marfă.
În ceea ce privește navigația de agrement, în situația în care aceste tipuri de nave tranzitează doar porturi ale statelor membre, acestea pot intra într-un port unde nu este constituit punct de trecere a frontierei”, a declarat Andrei Ene, purtător de cuvânt, Poliția de Frontieră Constanța, citat de TVR Info.
În cazul croazierelor pe Dunăre nu se schimbă însă nimic, iar controalele vor fi sistematice, ca până acum.
Dunarea este asimilată granițelor terestre, așa că controalele nu sunt încă ridicate, a explicat săptămâna trecută un reprezentant al Comisiei Europene.
Potrivit MAI, pe aeroporturile de România au fost înregistrate în anul 2023 peste 160.
000 de curse, 66% dintre acestea fiind Schengen şi mai bine de jumătate din cele Schengen pe Aeroportul Otopeni.
Este vorba despre aproximativ 23 de milioane de pasageri, cei mai mulţi fiind înregistraţi tot la Otopeni – aproximativ 14 milioane, urmat de Aeroportul Cluj-Napoca cu aproximativ 3 milioane şi de Aeroportul Iaşi, cu aproximativ 2 milioane.
„Din totalul pasagerilor, 300.
000 de pasageri au fost minori, sub vârsta de 18 ani, iar în cazul a 2.
500 dintre aceştia s-a luat măsura nepermiterii ieşirii din ţară în anul 2023, pe motive legale, unele dintre aceste motive fiind faptul că au avut inclusiv documente false”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu.
Înainte de aderarea parțială a României și Bulgariei, Spațiul Schengen avea 27 de state membre: Belgia, Italia, Danemarca, Franţa, Portugalia, Suedia, Germania, Spania, Finlanda, Luxemburg, Grecia, Islanda, Olanda, Austria, Norvegia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Elvetia, Liechtenstein, Croatia.
Ultima sosită a fost Croația, care a fost primită în Schengen în decembrie 2022 (cu începere din ianuarie 2023) în același Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) în care Austria și Olanda s-au opus aderării României și Bulgariei.
„Spațiul Schengen fără frontiere garantează libera circulație a aproape 450 de milioane de cetățeni ai UE, alături de resortisanții țărilor terțe care locuiesc în sau vizitează UE.
Libera circulație a persoanelor înseamnă că fiecare cetățean al UE poate călători, lucra și locui într-o țară din UE fără formalități speciale.
Spațiul Schengen stă la baza acestei libertăți, permițându-le cetățenilor să circule în spațiul Schengen fără controale la frontiere”, spune Comisia Europeană.
O altă schimbare, care vizează doar autoritățile și cetățenii străini însă, este că, începând cu data de 31 martie 2024 autoritățile române vor elibera vize Schengen.
Inclusiv Rusiei, după cum a remarcat agenția Tass, citând ambasada României la Moscova.
Acestea vor permite titularilor să călătorească în spațiul Schengen, pentru șederi care nu depășesc o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Vizele de scurtă ședere eliberate de către autoritățile române înainte de data de 31 martie 2024, vor continua să fie valabile până la data expirării dar numai pentru teritoriul României și în condițiile stabilite de prevederile legale.
Prin urmare, dacă posesorul unei vize de scurtă ședere eliberate de România intenționează să călătorească în spațiul Schengen, va trebui să solicite eliberarea unei vize din partea autorităților statului în care intenționează să călătorească.
Începând cu data de 31 martie 2024, în conformitate cu prevederile articolului 6 din Codul Frontierelor Schengen, durata maximă a șederii autorizate pe teritoriul statelor aflate în spațiul Schengen pentru resortisanții țărilor terțe, indiferent dacă aceștia au obligația de a deține viză sau sunt scutiți de o astfel de obligație, nu poate depăși, în total „90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile”, indiferent de tipul pașaportului deținut, mai spune MAE.
Un oficial al Comisiei Europene a declarat săptămâna trecută că prioritatea este deocamdată ca aderarea parțială a României și Bulgariei să fie implementată fără probleme.
Urmatorul pas, care este la fel de important, tine însă de aderarea cu granitele terestre.
Poziția Consiliului JAI a făcut referire la granitele aeriene si maritime, dar și la faptul ca statele membre trebuie să ia o decizie în privința aderării depline, a spus oficialul executivului UE.
Când se va întâmpla acest lucru? Oficialul Comisiei Europene a spus că ar trebui să se întâmple „cât mai curând posibil”, dar a subliniat în același timp că decizia trebuie luată în unanimitate în Consiliul JAI.
Această unanimitate nu există deocamdată.
Aflat la București la Congresul Partidului Popular European, la începutul lunii martie, cancelarul austriac Karl Nehammer a transmis, după întâlnirea cu Klaus Iohannis, un nou mesaj tranșant pentru România.
„Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”, a spus el.
Pentru guvernul român, ținta aderării la Schengen vizează anul acesta.
„Avem în plan ca până la sfârşitul anului să avem o aderare completă la Schengen, inclusiv terestru”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, vineri, potrivit Agerpres.
