Proprietarii navei care s-a izbit de podul Francis Scott Key din Baltimore, cauzând prăbușirea sa, vor invoca foarte probabil o lege din secolul XIX folosită și după scufundarea Titanicului pentru a limita despăgubirile plătite în urma tragediei, au declarat 3 experți în drept maritim pentru Business Insider.
Legea în cauză, numită „Limitation of Liability Act of 1851” (Legea pentru Limitarea Răspunderii din 1851), stipulează că proprietarul unei nave poate limita despăgubirile pe care le plătește prin raportarea lor la valoarea vaporului la finalul călătoriei, plus valoarea încărcăturii pe care o transporta, atât timp cât poate dovedi că nu a știut în avans de probleme.
În cazul unor nave care s-au scufundat în timpul voiajului valoarea „la finalul călătoriei” înseamnă în esență obiectele recuperate de pe acesta.
De exemplu, în cazul Titanicului, raportarea s-a făcut la valoarea bărcilor de salvare coborâte în timpul scufundării.
Congresul de la Washington a adoptat această lege în 1851 pentru a proteja industria maritimă americană, afirmând că SUA ar fi dezavantajată în această privință comparativ cu alte puteri maritime care aveau deja în vigoare legi asemănătoare.
„În esență, prevederea este ca și cum nava în sine este propria corporație cu un singur vapor.
Deci, practic, iei toate activele acestei corporații cu o singură navă și le folosești pentru a plăti cererile de despăgubire”, explică Michael Sturley, unul dintre experții consultați de Business Insider.
Sturley este expert în drept maritim și profesor la Facultatea de Drept a Universității din Austin, Texas.
Acesta estimează că probabilitatea ca Grace Ocean Private Ltd, compania care deține nava Dali ce a provocat accidentul din Baltimore, să invoce această lege este „undeva peste 99,99%”.
Profesorul de drept afirmă de asemenea că Grace Ocean ar putea scăpa astfel de plătirea unor despăgubiri care altfel s-ar ridica la miliarde de dolari.
Însă Sturley și ceilalți doi experți în drept maritim consultați de BI subliniază că justiția americană va aproba sau respinge o cerere a companiei în acest sens doar pe baza concluziilor anchetei privind accidentul ce a avut loc la primele ore ale zilei de marți.
Echipajul Dali transmisese un mesaj de urgență chiar înainte de incident, notificând autoritățile că „a pierdut controlul navei şi că este posibilă o coliziune cu podul”.
Mesajul a făcut posibilă închiderea rapidă a podului Francis Scott Key și limitarea numărului victimelor.
Associated Press notează că nava numită după celebrul pictor Salvador Dali a trecut de o inspecție efectuată în Chile în luna iunie a anului trecut.
Nava a fost inspectată și de Garda de Coastă a SUA în septembrie anul trecut, fără să fie depistate probleme.
Autoritățile americane au declarat de asemenea că, înainte să ridice ancora din Baltimore, nava trecuse printr-o inspecție de rutină a motoarelor.
În condițiile în care investigația încă este în desfășurare, una dintre puținele certitudini în momentul de față este că echipajul a pierdut propulsia în timp ce părăsea portul din Baltimore.
Două persoane au fost salvate din apă după incident, însă autoritățile americane cred că celelalte 6 persoane date dispărute au murit.
Toți 8 făceau parte dintr-o echipă de lucru care astupa gropile de pe suprafaţa drumului podului, potrivit autorităților americane.
The Wall Street Journal a transmis zilele trecute că o parte a investigației se axează pe verificarea combustibilului nave pentru a vedea dacă o posibilă contaminare a acestuia a dus la pierderea inițială de energie.
În ceea ce privește despăgubirile pe care Grace Ocean ar putea fi nevoită să le plătească, statisticile arată că „majoritatea cererilor de limitare a lor eșuează”, a declarat pentru Business Insider Martin Davies, directorul Centrului de Drept Maritim din cadrul Facultății de Drept a Universității Tulane.
El spune că acest lucru se întâmplă „deoarece, indiferent de circumstanțe, este relativ ușor ca reclamanții să arate ‘culpă sau răspundere comună’ a companiei care deține nava”.
În cazul Titanicului însă, solicitarea celebrei companii White Star Line a avut succes.
Ea a reușit să limiteze în justiția americană cuantumul despăgubirilor care îi puteau fi imputate după tragedia din 1912 la 92.
000 de dolari, valoarea bărcilor de salvare lansate la apă în timpul scufundării și recuperate de salvatori.
Cazul a ajuns până la Curtea Supremă de la Washington, care a dat câștig de cauză companiei.
Însă în cele din urmă White Star Line a plătit despăgubiri ce s-au ridicat la 664.
000 de dolari pentru a soluționa pe cale amiabilă toate procesele deschise împotriva sa de supraviețuitori și familiile victimelor.
În anii care au urmat, White Star Line a intrat însă într-un declin continuu și în 1934, pe fondul Marii Crize financiare globale, a fuzionat cu marea sa rivală, compania Cunard.
