România a trecut oficial în 2023 de borna simbolică de 1.000 de kilometri de șosele de mare viteză – autostrăzi și drum expres. În total, la final de an dacă tragem linia, vor fi dați în trafic circa 81 de kilometri noi, însă la stadiul de „muzeu” – adică tronsoane gata dar nefolosite încă, mai punem alți circa 15 kilometri pe A0. De altfel, aici vine și principalul eșec: deși politicienii au promis că vor fi gata două loturi întregi pe partea de sud, pe final de an abia dacă va fi gata doar o porțiune. Față de previziunilede acum un an, anul 2023 s-a dovedit a se încadra în scenariul realist. Circa 81 de kilometri – 49 de km de autostradă și 32 km de drum expres – vor fi într-un final deschiși traficului. Cert e că România a depășit borna simbolică de 1.000 de kilometri de autostradă și drum expres, iar anul 2024 ar putea aduce mai multe inaugurări etapizate.Într-un scenariu fantezist, România ar putea bifa peste 250 de kilometri de autostradă și drum expres dați în trafic, dar în același timp lucrările pe infrastructura ar putea fi frânate serios din cauza finanțărilor tăiate după cum arată alocările pe buget. Info pe scurt: .embed-container{ padding-bottom: 85%; } În 2023 România a inaugurat circa 81 kilometri de drum de mare viteză. Prima inaugurare, cea prin care s-a depășit practic borna simbolică de 1.000 de km, a venit abia în septembrie – 13,55 km pe A3 Nușfalău – Suplacu de Barcău (Constructor: Nurol / Cost: 384 milioane de lei), deși pe acel tronson inaugurarea ar fi putut veni mult mai devreme, de prin vară. Practic tronsonul a stat „muzeu” mai multe luni pentru că autoritățile de la drumuri nu s-au mobilizat la timp să autorizeze lucrările suplimentare pentru o descărcare provizorie la capătul dinspre Suplacu de Barcău. Pe final de an, una după alta au venit și restul inaugurărilor: întâi 10 km între DN1 și A3 pe A0 Nord, Lotul 2 (Constructor: UMB / Cost: 832 mil. lei), din cei 19 km. Aproape 6 km practic au rămas „muzeu” pentru că nu au continuarea spre nodul de descărcare cu DN2 (face parte din Lotul 3, contractat abia în martie cu chinezii de la CCECC). Tot pe A0, dar pe partea Sud, constructorul și autoritățile trag tare pe ultima sută de metri și muncesc peste program chiar și în aceste zile să deschidă întreg Lotul 2 (16,3 km Constructor: Alsim Alarko / Cost: 750 mil. lei), dar și cei câțiva kilometri din Lotul 1 în sistem half-profile (drum național cu o bandă pe sens) până la DN4. Timpul e scurt și, practic, e aproape imposibilă o astfel de inaugurare „extinsă”. Cel mai probabil însă va fi inaugurat Lotul 2 doar parțial – 10 km între DN6 și DN5 – iar restul de 6,3 km vor rămâne „muzeu” o perioadă pentru că nu e gata la timp continuarea spre DN4 și mai departe spre DN2 pe Lotul 1 (16,93 km / Constructor: Alsim Alarko / Cost: 831 mil lei). Cel mai probabil în ianuarie-februarie va fi deschisă circulația pe restul din Tronsonul 2 și o bucată din Tronsonul 1, astfel încât să se facă legătura și cu DN4. Pe Autostrada Transilvania asocierea Strabag-Geiger a reușit o performanță record-național: finalizarea unui proiect cu aproape 9 luni înaintea termenului contractual. S-a deschis traficul pe A3 Chețani – Câmpia Turzii (15,7 km / Cost: 420 mil. lei), iar pe Autostrada Transilvania se poate circula neîntrerupt de la Târgu Mureș până dincolo de Cluj Napoca (aproape 113 km).S-a deschis circulația și pe Drumul Expres DEx12 Craiova – Pitești, Lotul 3 – aproximativ 32 de kilometri de la Slatina la Colonești – limita cu județul Argeș (Constructor: UMB / Cost: 670 mil. lei). Poate cea mai mare ratare pentru anul 2023 rămâne nefinalizarea celor două loturi pe A0 Sud unde lucrează turcii de la Alsim Alarko. Atât constructorul, cât mai ales conducerea de la drumuri și Transporturi au tot dat ca sigur finalizarea în 2023 a celor două tronsoane (circa 33 km), de la DN6 până la A2. Ministrul Sorin Grindeanu anunța încă de anul trecut, și apoi în repetate rânduri de-a lungul anului, că pe A0 cele două loturi pe sud vor fi gata în 2023. Mai mult, o inaugurare măcar parțială pe cei 10 km dintre DN6 și DN5 era așteptată încă din vară…Abia acum, pe final, într-un hei-rup româno-turcesc, constructorul s-a mobilizat să deschidă traficul pe o bucată și să tragă tare măcar pentru o inaugurare în curând până la DN4. Dincolo de acest eșec, Transporturile mai au de decontat și inaugurarea cu probleme a Podului peste Dunăre de la Brăila, care nu doar că s-a făcut cu întârziere față de promisiuni, ci a și venit la pachet cu deficiențe tehnice și de execuție, cu șantiere încă în lucru și acum, dar și restricții de circulație și de program. Șuruburi care nu erau prinse de parapetele metalice, asfalt care s-a vălurit la scurt timp după inaugurare, problemele ce țin de unele infiltrații în zona blocurilor de ancorare a cablurilor, lucrări mult întârziate la drumurile de legătură (care nu sunt gata nici acum), dar și restricțiile de acces la Pod au umbrit deschiderea și inaugurarea celui mai mare proiect rutier din istoria CNAIR. În 2024 primele inaugurări de autostradă ar trebui să vină tot pe Autostrada Bucureștiului autostrada de centură A0 a Capitalei. Restul tronsonului 2 rămas nedeschis, la pachet cu Lotul 1 până la A2 ar duce la o continuitate de trafic pe Autostrada de Centură măcar de la Autostrada Soarelui până la DN6 spre Alexandria. În același timp, pe A0 Nord ar trebui să înceapă construcția chinezii de la CCECC pe Lotul 3, iar prioritate absolută ar trebui să fie nodul rutier cu DN2 și cei doi kilometri până la „muzeul” finalizat de UMB spre A3. În paralel, încep să curgă termenele de finalizare pe primele tronsoane din Autostrada „Moldovei” A7. Astfel, în 2024 UMB ar trebui să finalizeze și să dea în trafic primul tronson din A7 Buzău – Focșani (4,6 km autostradă + 4 km drum de legătură). Și tot UMB ar trebui să dea gata și Tronsonul 4 lângă Focșani – circa 11 km. Cu puțin noroc și cu o mobilizare cu care UMB ne-a obișnuit în ultimii ani, am putea vedea și deschideri înainte de termen pe restul loturilor de mijloc de pe A7 Buzău – Focșani, circa 31 km pe Lotul 2 și 36 km pe Lotul 3. Într-un scenariu absolut optimist, pe A7 am mai putea vedea deschideri pe primele două loturi de pe Ploiești – Buzău – 21 km între Dumbrava (A3) și Mizil și 28,35 km între Mizil și Pietroasele. Pe Drumul Expres DEx12 Craiova – Pitești, UMB e în cărți să finalizeze și să inaugureze cei circa 32 km din Lotul 4, de la Colonești la A1, în timp ce pe Lotul 1 (17,7 km), turcii de la Ozaltin au doar șanse teoretice să realizeze surpriza. Dacă luăm șansele de pe hârtie și ne permitem să visăm la cel mai fantezist scenariu, anului 2024 ar putea fi un record – cel mai cel an din istoria infrastructurii rutiere românești: peste 250 de kilometri de autostradă și drum expres dați în trafic. Totuși, pentru acest calcul e nevoie nu doar de alinierea tuturor planetelor ca să nu apară blocaje, ci și de un parcurs fără cusur și o mobilizare ca la carte pentru toți constructorii implicați – un lucru care mai niciodată nu s-a întâmplat. E posibil, astfel, un scenariu super-optimist, dar e mai probabil totuși ca anul 2024 să fie unul cu probleme…În fapt, anul 2024 ar putea fi măcinat de blocaje din cauza unor alocări insuficiente sau chiar ZERO pe multe proiecte rutiere importante. La o privire pe cifrele prezentate în bugetul pe 2024 putem observa că pentru întreaga Autostradă A7 de la Ploiești la Pașcani sumele puse în buget acoperă doar 15% din valoarea contractelor semnate, iar pe unele tronsoane nu sunt alocări deloc, pe autostrada „Unirii” A8, pentru contractul semnat între Târgul Neamț și DN2 alocarea este ZERO, pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești banii alocați sunt sub 10% din valoarea contractelor semnate, iar pe A0 Sud și Drumul Expres Craiova – Pitești finanțările asigurate sunt mult sub ce ar trebui de plătit în cazul finalizării proiectelor. Acesta mai atrage atenția și că pe autostrada A1 Sibiu – Pitești sunt „cu 30% mai puțini bani decât în 2023, în condițiile în care ar trebui să înceapă șantierele pentru tronsoanele grele de munte”.Lipsa alocărilor bugetare pe proiectele rutiere unde deja sunt contracte semnate sau chiar în lucru ar putea duce la un blocaj major pe parcursul anului, mai ales în condițiile unui buget de criză, a unei găuri mari la buget ce nu a fost acoperită de cabinetul Ciolacu și într-un an în care Guvernul caută să limiteze cheltuielile. A0: DN1 – A3 – 10 kmA0: DN5 – DN6 – 10 km (**urmează în câteva zile)A1: București-Pitești – 110 kmA1: Boița-Sibiu-Sebeș-Deva-Ilia – 188,17 kmA1: Margina-Timișoara-Arad-Nădlac – 160 kmA2: București-Cernavodă-Medgidia-Constanța – 203 kmA3: București-Ploiești – 62,8 kmA3: Râșnov – Cristian – 6,3 kmA3: Târgu Mureș – Nădășelu – 113 kmA3: Nușfalău – Suplacu de Barcău: 13,55 kmA3: Biharia – Borș – 5,3 kmA4: Centura Constanța – 22,2 kmA6: A1 – Centura Lugoj – 11,4 kmA7: VO Bacău – 16 kmA10: Sebeș – Turda – 70 kmA11: Parte din Centura Arad – 2 kmDEx 12 Balș – Slatina – Colonești – 71,6 km–––––––––––––––––––––––TOTAL KM REALI ÎN EXPLOATARE: 1075,5 km2004 – 97,2 km2007 – 50,7 km2009 – 42 km2010 – 28 km2011 – 57 km2012 – 139 km2013 – 108 km2014 – 28,2 km*2015 – 46,6 km2016 – 22,1 km*2017 – 15 km2018 – 55,4 km2019 – 42 km2020 – 60,6 km2021 – 33,5 km2022 – 53,02 km2023 – 81 km*Lotul 3 Cunța – Săliște din A1 Sibiu – Orăștie – 22,11 km – a fost deschis inițial în noiembrie 2014, dar a fost închis în 2015 pentru reparații capitale pe o bucată. Întreg lotul a fost redeschis definitiv în octombrie 2016.La final de 2023, România are aproximativ 1.075 de kilometri de autostradă și drum expres în exploatare. Spre comparație, Bulgaria – o țară mai bine de două ori mai mică ca suprafață – are o rețea de autostrăzi deschise circulației care măsura în octombrie 2023 circa 861 de kilometri. La aceștia se mai adăugat și 7,5 km de drum expres. Astfel, în total pentru Bulgaria discutăm de circa 869 de kilometri de șosea de mare viteză. Ungaria are 26 de șosele de mare viteză – 13 autostrăzi și 13 drumuri expres. Ungaria a depășit borna simbolică de 1.000 de km în 2007. La finalul anului trecut rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din Ungaria măsura circa 1.855 km, urmând ca în acest an să fie inaugurate și alte tronsoane. Acum, în total, Ungaria are aproape 1.900 de kilometri de autostradă și drum expres, având o suprafață de 2,5 ori mai mică decât România. Polonia are o rețea incredibil de mare de drumuri de mare viteză, de autostrăzi și drumuri expres pe care a dezvoltat-o mai ales în ultimii 30 de ani. Conform ultimelor informații, rețeaua de drumuri de mare viteză din Polonia măsura aproape 5.000 de kilometri în decembrie 2023. Din acești circa 5.000 de kilometri, aproape 1.850 de kilometri erau autostrăzi, iar restul de peste 3.000 de kilometri de kilometri erau drumuri expres. Serbia, deși nu este în Uniunea Europeană, a demarat în ultimele decenii o campanie amplă de modernizare a infrastructurii rutiere și de construcție de șosele de mare viteză. La final de 2023 Serbia avea o rețea de autostrăzi care măsoară puțin sub 1.000 de kilometri. Serbia are o suprafață de aproape trei ori mai mică decât România.
