În ultimul weekend din luna martie, în noaptea de 30 martie spre 31 martie 2024, trebuie să ne dăm ceasurile înainte cu o oră fiindcă se schimbă ora.
Atunci se face trecerea de la ora de iarnă la ora de vară.
Astfel, ora 3:00 se transformă în ora 4:00 și vom dormi cu o oră mai puțin.
Ziua de 31 martie va deveni, totuși, cea mai scurtă zi din an fiindcă va avea 23 de ore.
În același timp, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal va fi de trei ore, nu două ore cum era în timpul orei de iarnă.
De asemenea, ora de vară ne va lăsa să beneficiem mai mult timp de lumina soarelui.
Pentru a vedea cum ne afectează trecerea de la ora de iarnă la cea de vară, monitorulcj.
ro a stat de vorbă cu psihologul Denisa Niță, coordonatoare a campaniei împotriva depresiei numită și Blue Monday.
Reporter: Cum afectează schimbarea orei de vară ritmul nostru circadian și ce impact are acest lucru asupra stării noastre de sănătate mentală și emoțională?Denisa Niță: În ultimii ani multe țări pun la îndoială eficiența trecerii la ora de vară de la cea de iarnă, aceasta fiind și cea oficială, naturală sau standard.
Motivul pentru care se discută acest subiect este pentru că s-a constat că scopul inițial urmărit de acest obicei (daylight saving time) nu se mai îndeplinește.
Din contră, s-au observat consecințe, în special în ceea ce privește sănătatea mintală a oamenilor.
Aceste consecințe sunt cauzate de către nevoia de adaptabilitatea la somn și la lumină la fiecare tranziție din an.
Studiile au demonstrat că somnul este un factor important în bunăstarea emoțională a individului dar și în ceea ce privește performanța academică sau profesională.
Deja ne este evident cât de mult ne poate afecta schimbarea orei de iarnă la cea de vară, în viața de zi cu zi.
Reporter: Există diferențe semnificative între cum reacționează diferite categorii de persoane la trecerea la ora de vară, cum ar fi copiii, adolescenții, adulții sau persoanele în vârstă?Denisa Niță: În studii se regăsește faptul că persoanele cele mai afectate de Daylight saving time sunt persoanele matinale și adolescenții, care au tendința să fie mai activi seara/noaptea.
Reporter: Ce strategii pot fi eficiente pentru a minimiza perturbările provocate de trecerea la ora de vară și pentru a ne adapta mai ușor la acest nou program de somn?Denisa Niță: Eu recomand ca în această perioadă să facem fix opusul: să avem răbdare cu noi, să avem mai multe pauze decât de obicei, să facem lucruri care ne fac plăcere sau care ne relaxează și să ne dăm voie și să stăm pur și simplu dacă asta ne cere corpul.
Apropo de somn, ne ajută mult să recuperăm orele pierdute din timpul nopții și să dormim fie de amiază, fie mai repede seara, fie mai mult în weekend.
Reporter: Există riscuri asociate cu lipsa de adaptare la trecerea la ora de vară? Cum pot fi gestionate sau prevenite aceste riscuri?Denisa Niță: Unele studii demonstrează că în prima săptămână de după schimbarea orei de iarnă la cea de vară, unele persoane pot să prezinte simptome depresive, pe de altă parte poate crește riscul de infarct și de accidente rutiere.
În același timp, companiile pot să resimtă o scădere în productivitate.
Cred că este important, așa cum am menționat mai devreme, să avem grijă de noi, să ne oferim mai mult spațiu și răbdare pentru a trece în ritmul propriu prin această perioadă de tranziție.
Reporter: Ce sfaturi aveți pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți în ajustarea la noua rutină de somn și care resimt efecte negative asupra sănătății lor mentale și emoționale?Denisa Niță: Sport, mâncat sănătos, somn cât cere corpul, ieșit în aer liber, conexiunea cu oamenii din jur, pauze cât cere corpul și multă răbdare și înțelegere.
Nu judecăm, nu criticăm și nu grăbim nimic.
În cazul în care această stare depășește două săptămâni și pare că nimic nu ajută, următorul pas ar fi consultul unui specialist.
Mulți psihologi oferă prima ședință gratuită, uneori poate fi utilă chiar și o întâlnire pentru a conștientiza beneficiile discuției cu un terapeut.
Reporter: Există recomandări specifice pentru părinți în ceea ce privește modul în care pot ajuta copiii să facă tranziția la ora de vară fără a afecta prea mult rutina lor de somn și bunăstarea lor generală?Denisa Niță: Ajutor mai mult la teme, astfel încât să prevină evitarea lor sau frustrarea emoțională, povești terapeutice care să cuprindă subiectul emoțiilor și autoreglării emoționale, activități în aer liber, mai multă înțelegere atunci când poate sunt mai iritabili sau mai „țâfnoși”.
Să nu uităm că și ei au emoții și ei resimt aceste schimbări și reacționează așa cum știu.
Ca și adulți, scopul nostru este să-I acceptăm chiar și cu acele emoții sau reacții negative și să îi ghidăm spre o atitudine de autoacceptare, înțelegere și compasiune, oglindind această atitudine.
Reporter: Cum influențează schimbarea orei de vară starea de spirit și nivelul de energie al unei persoane? Există modalități de a compensa sau de a gestiona aceste efecte negative? Denisa Niță: Atunci când avem parte de un somn perturbat sau nu ne odihnim cât avem nevoie, resursele noastre sunt limitate, iar nivelul nostru de iritabilitate este mai crescut, practic, suntem mai „sensibili”.
Emoțional, s-ar putea să ne pierdem răbdarea mai repede, să reacționăm mai intens, iar din punct de vedere cognitiv, ne concentrăm mai greu și rezolvăm task-uri mai dificitar sau lent.
În aceste situații obișnuim să ne „motivăm” criticându-ne și grăbind perioada aceasta spre final „ce sa fac să treacă o dată?!”.
Reporter: Există modalități prin care putem să ne pregătim în prealabil pentru schimbarea la ora de vară, astfel încât să minimizăm disconfortul și perturbările în rutina noastră de somn?Denisa Niță: Conștientizarea faptului că este normal să avem suișuri și coborâșuri în ceea ce privește starea noastră emoțională.
De asemenea, adăugarea unor activități în rutina noastră, care ne încarcă bateriile și care ne aduce un confort emoțional.
Reporter: Care sunt consecințele pe termen lung ale perturbării ritmului nostru circadian odată cu trecerea la ora de vară și cum putem să ne protejăm sănătatea mentală și emoțională pe termen lung în această perioadă?Denisa Niță: Nevoia constantă de adaptabilitate și de schimbare aduce multă frustrare și de fiecare dată ne simțim ca și cum am porni de la 0, ceea ce ne consumă mult mai multă energie.
Pe termen lung avem de-a face cu mai multe perioade de productivitate scazută, iar în ceea ce privește relațiile interpesonale, acestea pot fi afectate de stările noastre de iritabilitate și negativism.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
