Cu ocazia aniversării a 106 ani de la unirea Basarabiei cu România (27.
03.
1918), un număr de şase asociaţii reprezentative ale etnicilor români din R.
Moldova, Ucraina şi România, care militează pentru apărarea drepturilor foştilor cetăţeni români, au lansat un Protest-Manifest.
În document, asociaţiile îşi exprimă indignarea cu privire la prevederile proiectului de modificare a legii cetaţeniei române nr.
21/1991, iniţiat de Ministrul Justiţiei de la Bucureşti, şi solicită retragerea acestuia.
Iată conţinutul acestuia, cu menţiunea că a fost înregistrat atât la Guvernul României, cât şi la Preşedinţie, Parlament, Ministerul Justiţiei, Avocatul Poporului.
Vezi mai multe articole din categoria social Concret, etnicii români reclamă câteva aspecte ale proiectului: 1) Este un caz unicat în procesul legislativ prin care se prevede expres faptul că îndeplinirea condiţiilor de redobândire a cetăţeniei române, prevăzute de art.
13 din lege, nu conferă un drept solicitanţilor, conform art.
4 alin.
2, acest antagonism fiind în totală contradicţie cu doctrina statului român în materie de cetăţenie de după anul 1989.
2) Se introduce obligativitatea cunoaşterii limbii române la nivel B1 pe baza unui certificat lingvistic model internaţional, negându-se faptul că în R.
Moldova limba oficială este cea română, toate actele/diplomele de studii etc fiind emise în limba română.
De asemenea, nu se precizează care sunt instituţiile unde se vor susţine examene, ce capacitate pregătitoare au acestea, cât costă, în cât timp vor deveni operaţionale, etc.
În plus, proiectul de lege admite posibilitatea includerii condiţiei demonstrării cunoaşterii limbii române ca o condiţie de îndeplinit pentru depunerea dosarului de cetăţenie, şi nu ca o condiţie pentru redobândirea cetăţeniei române, astfel cum este stipulat pentru ceilalţi solicitanţi, măsură care va duce de fapt de la momentul aprobării proiectului de lege la blocarea depunerilor de cetăţenie pentru solicitanţii de cetăţenie în temeiul art.
11 din Legea nr.
21/1991 până la operaţionalizarea instituţiilor de atestare.
De menţionat că în ultimii 15 ani, niciun solicitant de cetăţenie română, în temeiul art.
11 din Legea nr.
21/1991, nu dobândeşte cetăţenia română dacă la momentul depunerii jurământului de credinţă nu dovedeşte cunoaşterea limbii române.
3) Se majoreaza termenul analizării dosarului de la 5 luni, aţa cum este în prezent (în practică, un dosar fiind soluţionat în cca 4 ani de zile) la 2 ani, care poate fi prelungit cu înca un termen rezonabil (neprecizat însă), iar conform punctului de vedere emis de fostul Preşedinte al Autorităţii Naţionale Pentru Cetăţenie (ANC), cu titlul „Noul proiect de lege este o noua nedreptate istorică”, se va ajunge la analizarea dosarelor în 5-6 ani – articol publicat în stiripesurse.
ro la 11.
03.
2024.
4) Etnicii români vor putea depune dosarele de redobândire doar la reprezentanţele misiunilor diplomatice ale României din străinătate, dacă au ales să depună jurământul în străinătate, fapt care ar bloca practic depunerea dosarelor, deoarece peste 99% dintre solicitanţi au domiciliul în străinătate.
5) Nu se prevăd actele care fac dovada cetăţeniei române, urmând a fi publicate la 30 zile de la intrarea în vigoare a acesteia, iar subscrisele am sesizat Ministerul Justiţiei la dezbaterea publică din 23.
02.
2024 că acest aspect e inadmisibil.
Dezbaterea publică trebuie să fie în primul rând cu privire la actele care fac dovada cetăţeniei.
6) Bărbatii etnici români din Ucraina nu vor mai avea nicio şansă la obţinerea cetăţeniei române, deoarece se prevede obligativitatea susţinerii jurământului de credinţă faţă de ţara în 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 6 luni pentru cazuri temeinic justificate, acesta fiind singurul termen posibil de prelungire.
Cum nu se organizează sesiuni de jurământ în Ucraina din cauza razboiului, iar bărbaţtii între 18 şi 60 ani nu pot părăsi Ucraina, iar războiul se prevede a fi de durată, practic, la trecerea a maximum un an, aceştia sunt decăzuţi, prin lege, de posibilitatea confirmării vocaţiei la cetăţenia româna, neputând susţine jurământul de credinţă.
7) Depunerea actelor prin mandatar se restrânge doar la situaţia unor hotărâri judecătoreşti de recunoştere a tutelei/curatelei.
Cu toate acestea, istoria recentă ne-a demonstrat că pandemia de Covid-19 a blocat toată lumea, iar instanţa a obligat Autoriatea să înregistreze sute de dosare, în condiţiile în care ANC-ul nu a considerat pandemia caz temeinic justificat, etc.
8) Modificările propuse sunt justificate public de Ministrul Justitiei prin nevoia de a combate procedura de dobândire ilegală a cetăţeniei române, deşi din proiectul de lege doar o singură prevedere ar avea impact asupra acestui fenomen, restul propunerilor se referă doar la legalizarea tergiversării examinării cererilor de cetăţenie de către o instituţie cu un personal numeros specializat doar în domeniul cetăţeniei şi plătit foarte generos, membrii Comisiei pentru Cetăţenie fiind asimilaţi magistraţilor, cu toate beneficiile legale oferite.
În acest sens, s-a lansat şi o petiţie împotriva modificărilor la lege al cărei conţinut poate fi verificat AICI.
