Două recente sondaje de opinie, cel care-l indică pe Cristian Popescu Piedone drept favorit cu 44% pe București, și cel în care AUR e primul partid în preferințele tinerilor între 18 și 35 de ani, au stârnit o insultă colectivă la adresa votanților.
Colegii de la HotNews.
ro au obținut primele date din sondajul inițiat de mișcarea civică nonpartizană „Tinerii votează”.
Conform cercetării, dintre toate partidele, AUR mobilizează cele mai multe voturi în segmentul 18-35 ani „dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare”.
Cercetarea a fost realizată de către IRES.
Sunt voci care spun că aproximativ 15%, atât cât are AUR în opțiuni, nu e cine știe ce.
Dar 15% reprezintă cifra calculată din totalul celor întrebați.
În schimb, în rândul celor care spun că vor vota AUR strânge aproape un sfert din opțiuni, conform informațiilor Hotnews.
1 din 4 tineri care vor să voteze se gândesc că e cazul să îi ofere încrederea lor partidului lui George Simion.
Toate celelalte partide și coaliții, multe la număr, adună 3 din 4.
Un alt institut, Avangarde, a realizat, la cererea Digi24, un sondaj pe București: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Primăria Capitalei, acestea ar fi câștigate de Cristian Popescu Piedone, care ar obține 44% din voturi, fiind urmat de Nicușor Dan, cu 27% din voturi, și de Cătălin Cîrstoiu, cu 16%”.
„Noi nu credem așa ceva”, este o primă reacție identificată în spațiul public, în primul rând pe rețelele sociale.
Numai că atât sondajul IRES, cât și cel Avangarde, sunt în acord cu tendințele măsurate anterior, în 2020 și în 2022.
E pentru prima oară când apar public date care-l arată pe AUR favoritul tinerilor, dar nu e prima oară când se remarcă faptul că partidul lui George Simion are un mare număr de votanți tineri.
În cazul alegerilor pentru Primăria Bucureștiului, chiar Nicușor Dan a publicat un recent sondaj care-l indică drept favorit pe Cristian Popescu Piedone.
„Noi nu credem așa ceva” e o ripostă care îi alină pe moment pe cei care au alte opțiuni politice.
Dar acest lucru poate fi și o desprindere de realitate.
O a doua reacție, chiar mai intensă decât refuzul de cunoaștere, este cea a deprecierii votului tinerilor.
Un tsunami din rețelele sociale înalță ideea că opțiunea politică a tinerilor e consecința educației deficitare din România.
Acceptăm totuși realitatea sondajelor, dar spunem că e generată de ceva nedemn de noi.
Construim pe teoria că tinerii sunt lipsiți de informații.
Ei n-au perspectivă și sunt prizonierii rețelelor sociale.
Votează prost și asta e un semn al mediocrității lor.
E adevărat că există numeroase studii care arată că rețelele sociale sunt toxice.
Florida se pregătește să interzică rețelele sociale pentru tinerii de sub 14 ani.
Iar la 14 și 15 ani vei putea să-ți faci cont doar dacă ai acordul părinților.
Florida nu e un exemplu marginal.
Dacă ar fi o țară, Florida ar fi în primele 20 economii ale lumii; comparabilă Spania, de pildă.
Dincolo de criza reală de pe rețelele sociale, neîncrederea în opțiunea celorlalți e contagioasă.
Nici tinerii, nici bucureștenii, și tot așa, nimeni nu pare că votează după cum își dorește reacția vehementă a bulei extinse de pe Internet.
Însă care este soluția? Pentru că dacă, după expresia lui Ben Shapiro, un popular comentator politic conservator american, ne pierdem încrederea în capacitatea semenilor noștri de a îndeplini cerințele de bază ale calității de cetățean, atunci dăm puterea pe mâna unei aristocrații, nu? Dar noi suntem furioși exact pe aristocrația politică aflată la conducerea României.
Cu aproximările statistice și cu posibilitățile de eroare, așa arată datele momentului.
Acum oamenii știu, au informațiile.
La alegerile trecute, destui români au zis „de unde a ieșit AUR, de unde a ieșit Piedone la Sectorul 5, că dacă știam mergeam și eu la vot?”.
Acum se știe.
