România se confruntă în continuare cu vulnerabilități legate de deficitul fiscal și cel al balanței comerciale, arată un raport al Comisiei Europene dedicat României.
Acestea fac ca economia să fie vulnerabilă la șocuri.
Deficitul fiscal ridicat nu s-a corectat suficient în ultimii ani.
Persistența deficitelor guvernamentale ridicate poate crește dependența României de sursele externe de finanțare, lăsând țara vulnerabilă la șocurile externe.
Un traseu credibil de consolidare fiscală este prioritatea cheie a politicii pentru atenuarea riscurilor la stabilitatea economiei, notează autorii RaportuluiConsolidarea va necesita aplicarea reformelor din PNRR, în special cele care vizează creșterea structurală a veniturilor Guvernuluiși o execuție bugetară mult mai strictă decât cea din în ultimii ani.
Această analiză aprofundată prezintă principalele constatări ale personalului Comisiei evaluarea vulnerabilităților macroeconomice pentru România în scopul Regulamentul (UE) nr.
1176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibre macroeconomice.
Acesta oferă Comisiei informații tehnice pentru Comunicarea „Semestrul european – Pachetul de primăvară 2024” PIB-ul real a continuat să crească în 2023 cu aproximativ 2%, semnificativ sub nivelul de 4,1% înregistrat în 2022 și 5,7% în 2021.
Încetinirea a reflectat impactul inflației asupra veniturilor populației și slăbirea cererii globale.
Investițiile în infrastructură au fost principalul contributor la creșterea în 2023.
Deși tensiunile din piața muncii se relaxează, creșterile salariale reale rămân peste creșterea productivității.
Deficitul de cont curent este programat să fi scăzut de la 9,3% din PIB în 2022 până la 7,0% din PIB în 2023 din cauza creșterii mai slabe a cererii interne și a prețurilor mai reduse la energie.
Conform previziunilor intermediare de iarnă 2024 a Comisiei, creșterea economică va crește treptat până la aproximativ 3% în 2024 și 2025, susținută de o creștere robustă a veniturilor gospodăriilor, pe măsură ce inflația va scădea.
Balanta riscurilor la adresa perspectivelor economice este înclinată spre o creștere mai mică decât cea estimată.
Salariile reale cresc mai repede decât productivitatea, ceea ce va încetini dezinflația și ar putea eroda costurile de competitivitate în timp.
Deficitul de cont curent a scăzut în 2023 datorită dinamicii economisirii nete din sectorul privat, dar a rămas considerabilă.
Deficitul mare de cont curent reflectă în principal deficite fiscale nerezolvate.
Consolidarea fiscală s-a oprit în 2023.
Ținta de deficit de 4,4% din PIB stabilită în 2023 a fost ratată.
Comisiaa estimat că deficitul public general a ajuns la 6,3% din PIB în termeni ESA, adică aproximativ același nivel ca în 2022.
Acest lucru s-a datorat în principal cheltuielilor guvernamentale mari, în special pentru transferuri sociale, parțial datorită măsurilor de abordare a consecințelor crizei energetice.
În plus, veniturile guvernamentale au fost mai mici decât se aștepta, din cauza activității economice mai slabe.
Se preconizează că deficitul de cont curent se va stabiliza la aproximativ 7% din PIB în viitor.
Conform previziunilor de toamnă a Comisiei pentru 2023, deficitul de cont curent nu se va schimba semnificativ în 2024 și 2025.
Creșterea preconizată a cererii externe ar trebui să contribuie pozitiv, dar acest lucru va fi compensat de o accelerare a importurilor determinată de redresarea cererii interne.
Îndatorarea externă a României rămâne moderată.
Între 2021 și 2023, datoria privată a României a scăzut de la aproximativ 50% din PIB la puțin peste 40% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală a crescut de la 48,5% din PIB la 49,3% din PIB în 2023.
Până acum, România nu a întâmpinat dificultăți în a-și acoperi nevoile de finanțare.
Pachetul de consolidare fiscală adoptat recent va ajuta, dar este nevoie de mai mult.
În octombrie 2023, România a adoptat un pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB, care urmează să fie implementat în 2024.
Pachetul include reduceri de cheltuieli în valoare de 0,4% din PIB, generate prin măsuri de eficientizare a administrației publice și condiții mai stricte de eligibilitate pentru funcționarii publici beneficiaza de tichete de vacanta si alocatii de mancare.
Pe partea de venituri, noile măsuri vor genera venituri suplimentare în valoare de 0,8% din PIB.
Acestea includ o creștere a impozitării companiilor (introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri de 1% pentru firmele cu o cifră de afaceri mai mare de 50 fr milioane de euro și o taxă pe cifra de afaceri pentru bănci), o eliminare treptată aregimurilor fiscale preferenţiale pentru construcţii şi agricultură, precum şi eliminarea reducerilor de TVA Vezi aici analiza completă a Comisiei Europene pentru România
