România are o piață a serviciilor medicale private foarte, foarte asemănătoare cu cea poloneză, de pildă.
Fiecare abonat vine de cel puțin șase ori pe an la medic, ceea ce înseamnă mult mai des decât o persoană fără abonament care vizitează un medic”, spune într-o discuție cu HotNews.
ro Matthew Strassberg, partener al fondului Mid Europa, care controlează rețeaua medicală „Regina Maria”.
Matthew Strassberg este fost bancher care a lucrat la New York, într-un family office.
După ce fondatorul acelei afaceri a murit, el s-a întors la Londra, aderând la MidEuropa acum 22 de ani.
„Am făcut prima investiție în asistența medicală în 2007.
Și a mers foarte bine- poate a fost norocul începătorului, nu știu.
Dar am început să facem tot mai multe investiții în servicii de sănătate, Regina Maria fiind una dintre ele”, spune el într-o discuție cu HotNews.
ro.
În afara rețelei Regina Maria, MidEuropa investește însă și în alte sectoare.
„Investim în retail, investim în logistică, transport, investim în servicii pentru afaceri, tehnologie.
Practic, acoperim mai multe sectoare din care asistența medicală reprezintă probabil un sfert până la o treime din tot ceea ce facem”, spune Strassberg.
Pe piața serviciilor medicale suntem extrem de asemănători cu Polonia.
„Dacă există o diferență, aș zice că poate unele segmente medicale sunt mai accesate în România față de Polonia.
Dar mentalitatea este aceeași.
Până la urmă toți suntem oameni”, mai spune acesta.
Îmbătrânirea populației va duce la apariția pe piață a unei nișe de business dedicate acestora- cămine de bătrâni, servicii personalizate de îngrijire sau livrări la domiciliu pentru cei cu mobilitate redusă șamd.
Întrebat dacă MidEuropa s-ar extinde pe nișa căminelor de îngrijire, Mattew Strassberg ne-a spus că deocamdată, nu.
„Suntem conștienți de faptul că aceasta este o bună temă de a gândi o eventuală investiție.
Dar dacă te uiți cu atenție la economia acestui model la nivel global, el tinde să fie mai puțin despre asistența medicală și mai mult despre imobiliare.
Deci tipurile de firme de investiții care intră în el sunt mai concentrate pe componenta imobiliară.
Este ca un hotel unde „întreținerea” e mai mare…e ca un sejur pe termen mai lung la un hotel.
Componenta medicală nu este atât de intensă pe cât ai crede”, spune el.
Însă Strassberg admite că actuala cohortă cu vârsta între 45 și 65 de ani dispune de rezerve financiare solide.
„Iar când acea cohortă va ajunge la 65 – 85 de ani, va fi pentru prima dată când Europa Centrală va căuta să investească în asemenea facilități de care vorbiți”, mai consideră interlocutorul nostru.
Acum însă există o mulțime de tehnologii care întârzie nevoia persoanelor de a merge într-o casă de bătrâni, cred el.
„Acum ai tot felul de dispozitive care îți urmăresc bătăile inimii, tensiunea arterială… tot felul de asemenea lucruri.
Așa că nu aș investi în acest moment în dezvoltarea unui cămin pentru seniori, mai ales că în viitor ar putea exista un mecanism care să permită îngrijirea oamenilor acasă la ei.
Majoritatea oamenilor nu vor de fapt să meargă în cămine; se duc acolo pentru că nu există altă alternativă funcțională”, spune Strassberg.
Și cred că vor exista și soluții ca oamenii să fie asistați sau monitorizați în propria lor casă, așa cum ar și prefera mulți dintre ei, conchide acesta.
Din perspectiva investitorului, crede Strassberg, aveți un mediu macroeconomic încurajator, cu o piață a îngrijirilor medicale în creștere.
Momentan o estimăm la circa 20 de miliarde de euro, din care aproximativ un sfert este reprezentat de mediul privat, consideră Strassberg.
Există o creștere a venitului real disponibil, vedem și o creștere a conștientizării importanței asistenței medicale- pe scurt vedem tendințe atractive pe termen lung pentru dezvoltarea și mai multor servicii de sănătate, atât private, cât și publice.
Desigur, completează Strassberg, vedem și tendințe contrare, negative, cum sunt cele legate de îmbătrânirea populației, care e corelată cu o mai mare nevoie de servicii medicale- servicii oncologice, ca să dau doar un exemplu.
Iar ca investitor, te poți gândi să crești în timp portofoliul de servicii oferite.
Și mai există și o altă perspectivă, continua el: în general Statele asigură servicii medicale de bază, dar dacă vrei o chestie mai sofisticată, te duci la privat.
Există unele lucruri pe care sistemele publice pur și simplu nu își permit să le ofere, iar acolo poate interveni sistemul privat de sănătate.
Desigur, dacă există și o cerere pentru așa ceva, spune Strassberg.
Pe măsură ce economia românească continuă să se extindă și pe măsură ce tot mai mulți oameni au venituri mai ridicate, aceștia vor dori la un moment dat servicii medicale mai rafinate decât cele pe care Statul le poate oferi.
„Există întotdeauna o șansă ca sistemul medical privat să completeze și să lucreze ca parte a furnizării unei soluții mai ample la nevoile pacienților”, explică partenerul MidEuropa.
Vrem să creștem semnificativ.
„Avem o mulțime de planuri- vrem să creștem în județele, în orașele în care suntem prezenți și unde credem că putem adăuga valoare comunităților din care facem parte.
Ne vom concentra pe niște specializări în care suntem deja lideri de piață sau pe segmentele pe care oamenii știu că suntem foarte buni.
Deci sănătatea femeilor este o prioritate.
Sănătatea copiilor este o altă prioritate.
Suntem foarte buni în oncologie și vom investi în continuare în această direcție”, spune și Fady Chreih, CEO-ul „Reginei Maria”.
Vom investi mai departe nu numai în infrastructură, ci și în competențele și abilitățile personalului nostru de a crește, în calitatea serviciilor noastre.
Și suntem suficient de ambițioși pentru a livra asta nu doar în înteriorul României, ci și în afara țării, mai spune Chreih.
Suntem comparabili cu alte țări din regiune din punct de vedere al cheltuielilor cu sănătatea pe cap de locuitor.
Dacă te uiți la pe cap de locuitor, cred că România se află pe o traiectorie foarte bună de a ajunge la cheltuielile corecte de sănătate pe cap de locuitor.
Suntem încă pe o bază destul de joasă, dar potențial există și am văzut creșterile înregistrate de-a lungul anilor și care sunt semnificative.
Ei bine, capitalul privat poate intra doar atunci când există ceva specific în care să investești.
Și dacă te uiți la piață, cel puțin din câte știm noi, există doar câteva platforme în care se poate investi.
E un număr foarte mare de jucători care sunt foarte mici și de care capitalul privat nu prea e atras.
Când – și dacă se va întâmpla vreodată- proprietarii și fondatorii MedLife ar dori să vândă, ar exista interes din partea fondurilor private.
Dar MediCover este prezent, este parte dintr-o platformă pan-europeană.
Affidea este prezentă și ea aici, parte a unui business de mai multe miliarde în mai multe țări.
Dar unele companii nu pot fi achiziționate pentru că sunt atașate unor businessuri mai mari.
„Evident, nu investim undeva fără să ne gândim la un exit.
Pentru că în cele din urmă investim cu speranța că ne vom recupera banii.
Iar dacă te gândești la asta, există mai multe dimensiuni: una este legată de orizontul în care ne propunem un exit.
Investim de obicei timp de aproximativ cinci ani.
Aici am investit inițial în 2015.
Apoi am trecut într-o rundă a doua în care am mai adus niște investitori.
Asta s-a întâmplat acum aproape trei ani.
Deci, din perspectiva orizontului, suntem oarecum la mijloc.
Nu suntem sub nicio presiune a timpului.
În doi- trei ani va trebui să ne gândim la o ieșire”, explică Mattew Strassberg.
A doua perspectivă, adaugă acesta, este cea a ceea ce ne-am propus să realizăm aici.
În prima fază a investiției, obiectivul principal a fost să ne extindem portofoliul de servicii.
De asemenea, să ne creștem „amprenta” la sol.
Au urmat deschideri de noi unități cum e cazul celei din Cluj, dar și alte câteva investiții mari.
Apoi, Regina Maria a fuzionat cu afacerea noastră din Serbia- Medigroup-, devenind astfel o platformă internațională.
Acum Serbia reprezintă 20% din amprenta totală în ceea ce privește veniturile.
Și crește într-un ritm similar cu România, ceea ce înseamnă că e un mare succes”, spune și CEO-ul Reginei Maria, Fady Chreih.
Serbia este o piață foarte asemănătoare din punct de vedere al dinamicii sale cu România, dar cu România de acum un deceniu în urmă ca dezvoltare, explică ambii interlocutori.
„Cu precizarea că afacerea din Serbia este mai mare decât era Regina Maria atunci când am cumpărat-o în 2015!”, completează Mattew Strassberg.
Între Serbia și România, principala diferență este că Serbia este foarte centrată pe Belgrad.
„În România, ai mai multe orașe: București, ai Cluj, ai Timișoara, Iași ș.
a.
– unde găsești o clasă de mijloc bogată și în expansiune, cu așteptări de servicii de calitate și pentru care sunt dispuși să plătească.
În Serbia, numărul de orașe mari este mai limitat.
Pe cifre, am să vă dau un exemplu: am cumpărat afacerea din Serbia în 2018, când aveau venituri de 38 de milioane de euro.
Anul trecut au făcut 75 de milioane.
Așa că am făcut foarte frumos transferul de know how de la Regina la grupul Medi, se numește grupul din Serbia”, mai spune Fady Chreih.
Din punct de vedere al reglementărilor România este aliniată la reglementările europene.
Serbia nu face încă parte din UE.
Ei adoptă jumătate din lucrurile pe care le are Europa, iar jumătate nu sunt încă adoptate.
Deci, așa cum a spus Matthew, Serbia este cu 10 ani în urma României.
Aș spune că seamănă foarte mult.
Deci, există unele diferențe ca orice altă țară, dar fundamentele sunt aceleași.
Cred că partea bună este că, din cauza asemănărilor, putem beneficia de experiența din România pe care să o transferăm acolo.
Aceste crize sunt ceva pentru care trebuie să fii pregătit în business pentru a le gestiona.
Noi credem că suntem foarte atenți să nu exagerăm.
Unul din lucrurile pe care am avut grijă să le evităm a fost tocmai o situație în care să nu putem absorbi un șoc financiar.
Am fost mereu foarte atenți în gestionarea structurii capitalului nostru și cred că echipa a făcut o treabă foarte bună în gestionarea costurilor, precum și în încercarea de a crește veniturile pentru a ține pasul și cu presiunile inflaționiste, spune CEO-ul companiei.
Și aș mai adăuga un lucru, spune Chreih: „Companiile au înțeles că beneficiile medicale sunt extrem de importante pentru angajații lor.
Așa că toți și-au reînnoit abonamentele la noi, chiar și la valori mai mari, incluzând mai multe beneficii pentru angajații lor decât în anii anteriori”.
Desigur, nu a fost ușor.
Vă reamintesc că am avut pandemia, apoi un război și apoi inflație ridicată.
Cred că acum suntem extrem de rezistenți din această perspectivă și am construit mecanisme și protocoale de management și de asistență medicală.
Am construit o mulțime de lucruri pe care le-am învățat din toate aceste trei crize: pandemie, război și inflație, sporindu-ne rezistența la șocuri astfel încât să putem gestiona orice șoc viitor, spune Chreih.
Avem în acest moment două companii foarte mari în portofoliu, consideră Mattew Strassberg: Regina Maria în România și Diagnostika în Polonia.
„Diagnostika este lider pe piața testelor de laborator din Polonia.
Mai aveam un business în Turcia, pe care l-am vândut anul trecut, după 10 ani de investiții.
Îl crescusem de la dimensiunile unui spital de dimensiuni relativ mici din Izmir, la cel mai mare spital privat din acea regiune.
Eram în primii 10 jucători, deși aveam un singur spital.
Eram primii 10 în Turcia la transplanturi de ficat, de rinichi, de măduvă și, de asemenea, în oncologie, atât pe radioterapie, cât și pe chimioterapie”, conchide partenerul MidEuropa, Mattew Strassberg.
