Un gigant al industriei americane de armament va crea căile ferate de pe Lună ● AI ar putea depista bolile pulmonare după un simplu strănut ● Prețul alimentelor poate crește anual pe fondul încălzirii globaleTeoretic, peste circa doi ani și jumătate, astronauții americani vor pune piciorul pe Lună, prima dată după mai bine de 50 de ani, ca parte a misiunii Artemis III.
Ar trebui să fie și primul pas în ceea ce înseamnă crearea unei baze permante pe satelitul natural al Terrei.
Dincolo de asta, NASA va lansa și primele componente ale stației spațiale Lunar Gateway, care va fi plasată pe orbita Lunii.
În anticiparea acestor pași, DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency), o agenție din cadrul Departamentului Apărării al SUA, a lansat programul The 10-Year Lunar Architecture (LunA-10), un program prin care se încearcă evaluarea riscurilor unor asemenea misiuni, dar și soluțiile care se impun pentru dezvoltarea unei economii lunare.
Ca urmare a acestui program, DARPA a anunțat că a selectat compania Northrop Grumman, pentru a construi căile ferate și toate celelalte aspecte care țin de infrastuctura selenară.
Ele ar urma să faciliteze atât transportul personalului între diferite clădiri de pe Lună, cât și al materialelor necesare.
Northrop Grumman este cel de al treilea mare furnizor militar al Pentagonului care, începând cu anul 2018, s-a implicat de asemenea în industria aerospațială.
Ca un exemplu, compania a avut printre proiectele recente pe cel care a însemnat proiectarea și producerea telescopului spațial James Webb.
Ca parte a contractului dintre cele două părți, Northman Grumman va trebui inițial să proiecteze infrastructura, să stabilească o cifră exactă a costurilor și a resurselor necesare.
Mai mult, să identifice riscurile logistice și tehnologice, să facă demonstrații și să creeze prototipuri de roboți care vor opera pe suprafața Lunii.
Northman Grumman va oferi un prim plan în anul 2024, urmând ca un raport final să fie prezentat în iunie 2024.
O echipă de cercetători de la Google a creat un sistem AI care poate detecta diferite afecțiuni ale plămânilor după simpla evaluare a unui strănut sau a respirației, anunță Nature.
Specialiștii sunt încrezători că sistemul de inteligență artificială va putea identifica și diagnostica persoanele bolnave de tuberculoză, Covid sau alte afecțiuni pulmonare.
Ideea nu este una nouă.
Ea a apărut inițial în timpul pandemiei Covid, atunci când cercetătorii și-au dat seama că o boală pulmonară poate fi depistată după modul în care o persoană strănută.
Practic, noul sistem Google, botezat Health Acoustic Representation (HeAR), poate face acum acest lucru după ce în baza sa de date au fost introduse circa un milion de clipuri audio cu persoane care strănută.
Studiul a fost publicat pe platfoma ArXiv și susține însă că este prea devreme pentru a vorbi despre un produs comercial.
Planul este ca proiectul să atragă atenția cercetătorilor din toată lumea, astfel încât acesta să fie testat în mai multe laboratoare și centre de cercetare, și astfel să poată fi îmbunătățit.
Până în prezent, HeAR a obținut un punctaj de 0,645-0,710 puncte în identificarea cazurilor de Covid și 0,739 de puncte în cele de tuberculoză, în condițiile în care 0,5 reprezintă un model care echivalează cu o simplă predicție, și 1, care reprezintă un diagnostic exact.
Creșterea tempraturilor globale poate duce la o creștere anuală de 0.
9% – 3,2% a prețului alimentelor, se arată într-un studiu al unei echipe germane de specialiști de la Universitatea din Postdam.
Noul studiu susține că, pe fondul încălzirii globale, astfel de efecte se vor resimți la nivel global, însă cel mai puternic își vor pune amprenta asupra țărilor în care veniturile sunt unele reduse.
Astfel, cele mai afectate țări vor fi cele din emisfera sudică, în special cele africane.
Autorii studiului subliniază că temperaturile în creștere din ultimii ani au dus la dezechilibre majore în agricultură și creșterea animalelor.
Seceta, atacurile dăunătorilor și bolile au distrus părți importante din rezervele de hrană din țările africane.
În țări precum Ghana, Togo, Benin sau Burkina Faso, aproape 100% din populație este deja afectată de lipsa alimentelor de bază și de scumpirea celor existente.
Ei fac o paralelă cu ceea ce s-a petrecut în anul 2022 în Europa, acolo unde seceta extremă din timpul verii a dus la o creștere a inflației alimentare cu 0,43%-0.
93%.
Însă acesta nu este decât începutul, avertizează specialiștii germani.
Pe măsură ce fenomenele climatice extreme se vor amplifica, inflația alimentară se va amplifica, direct proporțional, până la 30-50% în jurul anului 2035.
Chiar dacă 134 de țări au semnat deja un acord la Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2023, acord care prevede că vor crește măsurile de siguranță în ceea ce privește sistemul național de producere și distribuție a hranei, cercetătorii de la Universitatea din Postdam sunt de părere că este nevoie de măsuri imediate.
Unele prin care guvernele să se asigure că segmente importante ale populației nu vor ajunge în imposibilitatea de a mai procura alimente de bază sau în cea de a nu le mai putea plăti.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
