Un bun amic și-a închis săptămâna trecută salonul de frizerie după ce a constatat că nu poate face față concurenței neloiale făcute de o firmă care lucra în zona gri a economiei și își permitea astfel să aibă prețuri mai bune.
„Dacă vrei să fii corect cu taxele către Stat a trebuit să pun tarife mai mari și să-mi plătesc decent angajații, totul fiind trecut pe cartea de muncă.
Dar clienții preferau să meargă la colegul aflat la 200 de metri mai jos și care, dacă te uitai pe ceea ce a declarat la Finanțe, ziceai că a avut 5 clienți tot anul”, spune amicul.
Economia e invadată de firme zombie, sau așa numiții morți-vii, ținuți artificial în viață fie prin banii aduși acasă de asociați/acționari, fie de diferite programe de sprijin guvernamentale.
” Cresc datoriile și le scade performanța.
Cu alte cuvinte, companiile sunt ținute în viață pe perfuzii, ele funcționează, dar acumulează datorii.
Întrebarea pe care noi ne-o adresăm constant este cum le putem sprijini să se însănătoșească și să performeze pe termen lung? Cum le ajutăm să treacă din zona de tratament la însănătoșire? În mod cert soluțiile de restructurare oferă premisele pentru o evoluție sănătoasă.
Mai departe, însă, pivotarea, inovarea, schimbarea modului de a face business sunt cele care mențin rezultatele”, mai explică Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR.
BNR a analizat și ea fenomenul firmelor zombi, arătând că programele guvernamentale de garantare a creditelor pot avea efecte nedorite precum „finanțarea companiilor neviabile din punct de vedere economic, numite în literatura de specialitate și firme zombi.
Procesul de zombificare a economiei reprezintă susținerea artificială a companiilor nerentabile fie prin programe guvernamentale, fie prin credit bancar și/sau rate ale dobânzilor menținute la un nivel foarte mic”, arată Banca Națională.
În România, segmentul companiilor zombi a luat amploare după criza financiară internațională din perioada 2007-2008.
Deși aceste evoluții au fost similare celor observate la nivel european pe fondul condițiilor economice negative care au urmat crizei, magnitudinea semnificativ mai mare a fenomenului în cazul României a fost determinată de dificultățile întâmpinate de companii în restructurarea datoriilor și/sau ieșirea de pe piață, dar și de disciplina laxă la plată care a favorizat, printre altele, comportamente de optimizare fiscală.
Firmele zombie sunt, în general, definite ca fiind companii care nu își pot acoperi datoriile din profit pe o perioadă lungă de timp.
Aceste companii au fost semnalate pentru prima dată în Japonia cu zeci de ani în urmă și de atunci au câștigat prevalență în Europa, îndepărtând resursele sănătoase ale economiei, punând în dificultate productivitatea și creșterea economică.
„Prevalența firmelor zombi a crescut de la sfârșitul anilor 1980”, potrivit unui articol publicat de Banca Reglementelor Internaționale, considerată „banca băncilor centrale”.
Economiștii și bancherii centrali spun că firmele zombie practică prețuri mai mici decât firmele sănătoase, creând bariere artificiale la intrare și alimentând creșterea creditelor neperformante.
„Zombificarea sectorului corporativ este un risc pentru viitoarele standarde de viață”, a declarat Klaas Knot, guvernatorul Băncii centrale a Olandei, într-un interviu.
Aproximativ 10% dintre companiile din șase țări din zona euro, inclusiv Franța, Germania, Italia și Spania, sunt zombie, potrivit celor mai recente date ale băncii centrale.
Ponderea s-a dublat față de perioada pre-pandemică.
În 1788, un jurnal de călătorie din Saint-Domingue publicat în revista franceză Mercure de France vorbea despre un bărbat despre care se zvonește că ar fi fost luat de „les Zombis”.
O preluare în limba engleză a articolului din Universal Magazine of Knowledge and Pleasure din Londra a explicat că „zombii” ar trebui „să fie spiritele oamenilor răi care au murit și cărora le este permis să rătăcească și să-i chinuie pe cei vii”.
