O luptă între un grup de localnici din comuna gorjeană Peștișani și autorități plus o firmă care a obținut autorizație de mediu pentru o carieră de calcar scoate la iveală ceea ce un specialist numește „o industrie de studii false de mediu, care este prosperă”.
Idilic e un eufemism pentru a descrie peisajul din Peștișani.
Atât de clare sunt culorile, atât de puternică e impresia pe care ți-o dă comuna cu 3.
500 de locuitori dintre Târgu-Jiu și Mănăstirea Tismana.
Bistrița curge chiar pe lângă versantul unde a fost aprobată exploatareaPeisajul idilic din satul Gureni, comuna Peștișani.
Aici se va construi microcariera de calcarPovestea din Peștișani a început în 2014, când oamenii au aflat întâmplător că în satul lor, în apropiere de casele lor se va construi o carieră de piatră.
„A pornit un zvon că ar urma să ajungă în zonă un investitor.
Atunci am încercat să depun unde m-am priceput documente, începând cu APM, Garda de Mediu, Ministerul Mediului, ANAP.
Împreună cu mine au plecat la drum 35 de persoane din sat”, explică, într-o discuție cu HotNews.
ro, Minodora Păsărilă, lidera localnicilor care se opun proiectului.
„Am rugat mai multe ONG-uri să vină să mă ajute.
Cei de la Greenpeace au văzut că eu sunt foarte, foarte, foarte înverșunată și dornică ca satul să rămână cu această frumusețe.
Greenpeace au venit în zonă.
Cred că, în 2016, la dezbaterea publică a fost prezentă doamna avocat Cătălina Rădulescu, avocata Greenpeace, care cunoscând normele stricte de mediu a reușit să împiedice acest dezastru ecologic”, mai spune Minodora Păsărilă.
În 2018, firma care dorește să facă cariera de piatră, Explocarb SRL, a depus din nou actele pentru obținerea acordului de mediu necesar proiectului, spun localnicii.
În 2021, Agenția pentru Protecția Mediului Gorj a organizat o dezbatere publică pe proiect.
Localnicii pretind că dezbaterea a fost anunțată din scurt.
Nu toată lumea interesată a putut să participe.
„Sala era ocupată de către salariații investitorului.
Am înțeles recent că au fost și persoane din Primărie, care au fost învățate ce să spună.
Consătenii mei au rămas afară că nu mai aveau loc”.
Oamenii spun că s-a creat o bază de aprobare fără reală reprezentare.
„În baza acestor semnături a fost obținut acordul de mediu”, susține Minodora Păsărilă.
Atunci, mai mulți localnici au înființat „Fundația Valea Bistriței”, ca să se poată organiza mai bine și să se apere în instanță.
„Fundația a fost înființată de un domn plecat în Chicago, extraordinar de bun, care iubește zona respectivă.
El a susținut și financiar demersurile juridice, noi nu am fi avut bani.
Locuiește pe partea cealaltă, spre periferia satului Gureni.
El a aflat de noi și m-a contactat și astfel s-a înființat Fundația Valea Bistriței”, a explicat femeia.
Agenția pentru Protecția Mediului Gorj a dat acordul de mediu, favorabil exploatării, pe 19.
09.
2022, pentru o suprafață de aproape 3 hectare.
Însă în 2016, Agenția Națională pentru Resurse Minerale dăduse firmei licență de exploatare firmei Explocarb pe o suprafață de 18 ha.
Din acest document aflăm cum se va face exploatarea și pe unde vor trece mașinile încărcate cu piatră.
„Avand in vedere gradul foarte avansat de fisurare a calcarelor, derocarea rocii din masiv se va face cu ajutorul cupei excavatorului.
Încărcarea pietrei derocate se face cu excavatorul și/sau cu autoîncarcatorul frontal, în autobasculantă de 25 t, care o va transporta la stația de prelucrare de la Frâncești.
Transportul materialului derocat se va face numai cu basculanta acoperită cu prelată, în scopul evitării emisiilor de praf, ca urmare a vibrațiilor transmise de utilaje”, se arată în acordul de mediu.
În document se specifică și faptul că alegerea unei alte zone pentru exploatare nu este posibilă.
Printre cerințele cerute prin acordul de mediu pentru protejarea habitatului și a localnicilor se află:Localnicii se tem însă că acestea sunt litere dintr-un contract mort și că, oricum, exploatarea va distruge frumusețea naturală din zonă.
Oamenii au în primul rând nedumeriri cum muntele a ajuns în proprietatea firmei Explocarb.
Aceștia spun că acolo erau grădinile, pășunile și viile sătenilor.
„Suntem împotrivă întrucât toate actele care s-au făcut au fost false.
Să se prezinte cu acte pentru terenuri.
Acestea au fost terenurile oamenilor din satele Frâncești și Gureni, erau grădinile oamenilor.
Nu vrem să facă exploatare fiindcă făcând exploatare, praful care se emană va afecta sănătatea comunei, culturile, pomii”, centralizează întrebările oamenilor Ion Isac, 84 ani, născut și am crescut în Peștișani, silvicultor de profesie.
Casele sătenilor se află în fața versantului unde se va face cariera de piatră„Sunt împotrivă fiindcă ne afectează atât din punct de vedere al zgomotului, prin cele două concasoare pe care le are și fiindcă, după legislație, din câte știu, o carieră nu poate fi înființată la o distanță mai mică de 1 km de sat, iar în plan orizontal satul Gureni se găsește la o distanță de circa 200 m”, spune și Vasile Cotan, 70 ani, locuitor în satul Frâncești, pensionar, fost inginer chimist.
„Praful de oxid de calciu, care rezultă din dislocarea calcarului, este foarte toxic și ne afectează atât pe noi cât și natura.
Să nu uităm că pe versanții dealurilor, deasupra pădurii, se găsesc viile localnicilor și pășunea pe care o moștenim de la bunici, străbunici.
Acum la pensie am venit acasă pentru liniște, vrem să ne bucurăm de liniște și frumusețile pe care le prezintă Valea Viilor”, a adăugat Vasile Cotan.
„Sunt împotriva proiectului, se distruge o zonă minunată, cum să distrugi ceva așa de frumos pentru o posibilă îmbogățire a cui? A sătenilor? Și chiar dacă lucrul acesta ar fi, e prea puțin.
Aici sunt vietăți, e un aer curat, se duce tot, mă tem că se duce pânza freatică”, spune și Ilie Turcu, localnic, 57 ani.
„Mulți oameni dau apă la animale din ce le vine în curte.
Oamenii sunt nemulțumiți că o să fie foarte mult praf, zgomot.
Eu cred că locurile astea frumoase trebuie valorificate în zona turismului.
Când deschid fereastra mă uit la muntele acesta, cum ar fi să nu mai fie?”, mai spune Ilie Turcu.
„Investiție cu orice preț? Inclusiv cu prețul distrugerii sănătății și al neconservării a ceea ce Dumnezeu a dat acestor locuri, frumuseți naturale.
Degeaba avem bani dacă îi dăm ca să tratăm bolile de care vom suferi”, argumentează Cornelia Goga, o altă localnică.
Minodora Păsărilă, lidera localnicilor care sunt împotriva proiectului, spune că se gândește la metode mai dure de protest ca să determine autoritățile să oprească proiectul.
„Ne nemulțumește foarte mult zgomotul care va apărea, praful.
Acesta este tezaurul nostru și vrem să-l păstrăm așa cum ni l-au lăsat strămoșii noștri.
indiferent de interesele financiare ale investitorului noi nu vom accepta ca acest versant foarte frumos al Văii Bistriței în să fie detonat în interese financiare.
Nu știu restul locanicilor ce propun, eu voi apela inclusiv la metode excepționale, voi încerca să fac greva foamei, pe lângă mine probabil vor intra și alți localnici în greva foamei, ne vom așeza în fața utilajelor când vin în zonă” susține Minodora Păsărilă.
Inclusiv în Consiliul Local al Comunei există opozanți.
„Prin deschiderea acestei cariere s-ar distruge tot, zona ar fi vizată de poluanții care se vor degaja prin exploatarea acestei cariere.
Aici a mai fost o exploatare de calcar mică, făcută de săteni, care ardeau vărniți acum 50-80 de ani, dar era puțin.
Dar și atunci au fost probleme.
Când se împușca, piatra ajungea și distrugea acoperișul caselor”, a declarat pentru HotNews.
ro Plai Aurel, consilier în cadrul Consiliului Local Peștișani.
Rămășițele fostei cariere„Am dori să se renunțe la acest proiect, cu mențiunea că poate deschide o carieră în amonte, în munți, unde nu ne-ar afecta pe noi și se vor găsi modalități de a exploata.
În primul rând, aceasta a fost declarată comună turistică și este indicat și recomandat să facem turism și agricultură, cu îngrășământ natural, în niciun caz să distrugem zona cu praful și zgomotul și ce presupune o exploatare.
Avem 5-6 pensiuni în localitate”, a mai explicat consilierul local.
Călin Dejeu, biolog și membru în Comisia Mondială a Ariilor Naturale Protejate, este de părere că exploatarea va distruge zona protejată.
Acesta spune că în zonă mai sunt două cariere de piatră, care „au mutilat peisajul”.
„Și dacă am ajuns la relief, ar trebui să ne amintim că România a semnat Convenția Europeană a peisajului, care este complet ignorată de autoritățile de mediu.
Evident că acea carieră va mutila peisajul pentru întreaga vale, ea fiind vizibilă de la distanță”, mai spune Dejeu.
„La evaluarea de mediu nu s-a ținut deloc cont de impactul cumulat, pentru că în aceeași arie protejată mai avem, din păcate, spre est, la Suseni și pe Valea Porcul, mai avem cariere care distrug deja două văi.
Dacă mai apare una și aici, chiar nu mai putem vorbi de zonă protejată”, a explicat specialistul.
El spune că studiile de mediu sunt făcute de beneficiari, care au interesul să exploateze, nu să conserve natura, iar în baza lor se dă acordul de mediu, ceea ce este o problemă.
„Bine, aceasta este o practică comună la studiile noastre de valoare adecvată, să scrie că acolo nu sunt speciile respective.
Pentru că noi avem o industrie de studii false de mediu, care este prosperă.
Ministerul refuză total să ia orice fel de măsuri împotriva celor care fac astfel de studii.
Am pățit-o și eu că am scris despre o firmă și un biolog care făcea studii false, am cerut prin petiție semnată de mii de oameni ca Ministerul să îl scoată de pe listă.
Ministerul a refuzat, am fost dat în judecată, în fine, am câștigat după 2 ani”, a explicat Dejeu.
Călin Dejeu a inițiat o petiție în 2022, care a strâns aproape 1.
500 de semnături, cerând autorităților să nu aprobe exploatarea.
Cum arată cariera din Valea Porcului, din același sit Natura 2000.
Imagine pusă la dispoziția HotNews.
ro de Călin Dejeu, din arhiva personalăContactat de HotNews.
ro, primarul din Peștișani, Cosmin Pigui, spune că exploatarea va aduce bani la bugetul local.
Acesta spune că doar câțiva oameni din sat se opun, nu tot satul.
„Nu vorbim de comuna, vorbim de un sat și vorbim de câțiva oameni dintr-un sat (n.
r.
care se opun).
Să știți că noi suntem o comună săracă.
Noi nu avem petrol, nu avem cărbune, nu avem energie electrică, termocentrale, ca să luăm impozite”, spune primarul social-democrat.
„Pe de altă parte oamenii vor investiții, dar dacă nu sunt încasări, de unde să facem? Începând de anul trecut s-a schimbat legea și la bugetele locale vin banii din redevențe, adică cota aia din parte care vine la stat din exploatare a resurselor naturale, o parte vine la bugetul local”, afirmă Cosmin Pigui.
Primarul spune că a dat autorizația de construire pentru cariera de piatră deoarece investitorul avea toate avizele.
Primarul asigură că oamenii nu vor fi afectați, iar mediul protejat.
Acesta spune că exploatarea nu împiedică localitatea să se dezvolte din punct de vedere turistic.
„Comuna aceasta se va dezvolta exact în această direcție, a turismului.
Acea carieră nici nu se va vedea, nici nu va deranja, nici nu se va circula pe drumurile publice.
Muntele va fi ras undeva în spate.
Nu se va strica peisajul în niciun fel.
Și traseul care pe care transportă respectivul agent către stația sa, pe depozitul său, nu este prin localitate, este în afara localității”, a explicat Pigui.
Cetățenii din Gureni, care se opun proiectelor, au înaintat două acțiuni în instanță.
Sunt pe rol.
Un proces din 2022, pentru suspendarea acordului de mediu.
Tribunalul București a decis, în primă instanță, la finalul anului 2022 suspendarea acordului de mediu.
La recurs, s-a decis rejudecarea cauzei.
La rejudecare, în primă instanță, procesul a fost pierdut, Tribunalul București a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată.
Decizia a fost dată pe 7 martie 2024 și poate fi atacată cu recurs.
Din 2023, pe rolul instanței se află și procesul de anulare a acordului de mediu.
Aici instanța nu a luat încă o decizie.
Procesele au fost intentate de Fundația Valea Bistriței împotriva Explocarb SRL, Agenția de Protecția Mediului Gorj și Administrația Bazinală de Apă Jiu.
„Același investitor a mai încercat să mai facă o dată acolo această carieră și Agenția de mediu, la data respectivă, nu i-a emis actele de reglementare pentru că era în arie protejată, sit Natura 2000.
Acum, culmea, e sit Natura 2000 cu regim de protecție și mai strict, e arie specială de conservare și cu toate astea au fost emise astfel de acte”, a declarat pentru HotNews.
ro avocata cetățenilor care sunt împotriva proiectului, Cătălina Rădulescu.
Avem acțiune de suspendare a acordului de mediu, care a fost respins la fond, în al doilea ciclu procesual, prima dată s-a admis.
Împotriva ultimei hotărâri o să facem recurs când se comunică hotărârea.
Avem și o acțiune de anulare a acordului de mediu.
Acțiunea este depusă de foarte mult timp, dar abia acum ajunge să se judece”, a explicat aceasta.
Printre motivele de nelegalitate invocate de o parte din localnici ar fi și faptul că investiția ”ar urma să desființeze unul din pârâiele care alimentează râul Bistrița, și așa foarte afectat de construirea unei hidrocentrale, din cauza căreia a rămas cu un debit de apă foarte mic”.
„Cariera asta ar adânci pierderea de apă și în sat, în timpul verii, deci cam nouă luni pe an nu există deloc apă nici la robinet, nici în fântâni, din cauza reducerii debitului râului și din cauza schimbărilor climatice”, a explicat avocata Rădulescu.
Cătălina Rădulescu spune că va cere în instanță și anularea autorizației de construire pentru carieră, emisă de Primăria Peștișani.
„Avem de depus o acțiune pentru anularea autorizației de construire.
Numai că primarul, în mod nelegal, a refuzat să comunice autorizația și documentația, deși ar fi trebuit să consulte și publicul, pentru că e vorba de un proiect cu impact asupra mediului, pentru care s-a parcurs procedura de evaluare de mediu și suntem puțin încurcați de faptul că nu cunoaștem conținutul autorizației și a documentației”, a mai spus Cătălina Rădulescu.
Firma Explocarb a avut în 2022 o cifră de afaceri de 23.
465.
304 lei, un profit de 4.
024.
633 lei și 26 de angajați.
Firma are o vechime de 18 ani.
Acționari sunt CARLAONȚ VASILE-SILVIU (51%), MANINTER CAR SRL (46%) și Baros Dumitru (3%).
Administrator este Baros Dumitru, potrivit Termene.
ro.
Conform datelor din sistemul electronic de achiziții publice (SICAP), în perioada 2018-2024, Primăria Peștișani a încheiat cu Explocarb, prin achiziție directă, 11 contracte în valoare totală de aproape 400.
000 lei, în principal pentru achiziția de balast, pietriș, granit.
Și Maninter, compania acționară la Explocarb, e parteneră cu primăria.
Totul e deținut de Vasile-Silviu Carlaonț.
MANINTER CAR SRL, care e acționară la firma care vrea să facă o carieră de calcar, îl are acționar unic tot pe CARLAONȚ VASILE-SILVIU.
Potrivit datelor din sistemul electronic de achiziții publice (SICAP), în perioada 2018-2024, firma a încheiat cu Primăria Peștișani 15 contracte, în valoare de circa 32.
000 lei în total.
A închiriat către primărie utilaje și i-a vândut nisip și sare industrială.
Carlaonţ este acţionar majoritar la mai multe firme care vizează exploatarea minieră.
Sursa: termene.
roAm încercat să vorbim și cu acționarul majoritar al firmei Explocarb, Silviu Carlaonț, pentru a lămuri problema cu drepturile de proprietate asupra terenurilor pe care se face exploatarea, ce măsuri pentru protejarea naturii vor fi luate, cum se va face exploatarea, inițial acesta ne-a spus să-l sunăm mai târziu, apoi nu a mai răspuns la telefon.
Am făcut o solicitare și către Agenția de Protecția Mediului Gorj pentru a întreba care sunt motivele pentru care au dat acordul de mediu, cum se va face exploatarea și cum este protejată natura, dar nu am primit răspuns până la data publicării articolului.
La fel și la Agenția Națională a Ariilor Protejate.
Nici de aici nu am primit răspuns.
La ultimul recensământ, din 2021, comuna Peștișani avea 3.
664 de locuitori, iar satul Gureni circa 400 de locuitori.
Situl natural „Nordul Gorjului de Vest” este compus din următoarele localități, potrivit datelor de pe siteul APM Gorj: Bumbeşti-Jiu (4%), Godineşti (8%), Padeş (23%), Peştişani (69%), Runcu (86%), Schela (73%), Stăneşti (67%), Tismana (82%), Turcineşti (2%).
Situl are o suprafață totală de circa 87 ha.
Tot acolo se vorbește despre diversitatea ecologică și biologică a sitului și importanța sa la nivel național.
