Rusia ia în calcul să recruteze 300.
000 de soldați pentru o nouă ofensivă care va urmări capturarea orașului Harkov, scrie publicația independentă rusă de investigații Viorstka, care citează surse din Kremlin, Ministerul Apărării și guvernele regionale.
„Ne lipsesc 300.
000 de oameni, de aceea totul este pregătit pentru „mobilizarea 2.
0”, a declarat o sursă de la Kremlin pentru Viorstka, citată de The Moscow Times.
„Harkov este următorul în plan, cu (intenția de a) păstra orașul.
Acest lucru este posibil doar în caz de încercuire”, a declarat sursa, susținând că Moscova caută să evite transformarea Harkovului într-un „al doilea Mariupol” și să arate că Rusia „știe să lupte într-un mod civilizat”.
O sursă anonimă din cadrul Ministerului Apărării a confirmat pentru Viorstka obiectivul de recrutare de 300.
000 de oameni și a sugerat data de 25 martie ca fiind o dată-cheie pentru aceste planuri, fără a oferi mai multe detalii.
Președintele Vladimir Putin a anunțat o mobilizare „parțială” de 300.
000 de rezerviști în septembrie 2022, la câteva luni după ce a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei.
Mobilizarea a determinat mii de ruși să părăsească țara și a declanșat unele proteste.
El a declarat sfârșitul campaniei de recrutare o lună mai târziu, dar nu a oficializat în scris încheierea acesteia, ceea ce înseamnă că Rusia se află încă în mod legal în stare de mobilizare.
În acest an, scrie Viorstka, autoritățile ruse vor încerca să își atingă ținta printr-o serie de strategii de recrutare, fără a declara oficial o nouă campanie de mobilizare.
„Ultima dată a fost nediscriminatorie și dură, așa că acum autoritățile vor încerca probabil o mobilizare blândă și treptată, prin intermediul recruților, studenților militari, specialiștilor înrolați pentru exerciții și așa mai departe”, a declarat politologul Ilia Grașcenkov pentru publicație.
Planurile de recrutare militară ar veni după alegerile prezidențiale din 15-17 martie, pe care Putin le-a câștigat cu peste 87% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale.
Observatorii internaționali și criticii ruși au acuzat fraudarea masivă a acestui scrutin.
Însă nici o astfel de marjă mare de susținere nu oferă Kremlinului „mână liberă” pentru a lansa o nouă campanie de mobilizare, a declarat Grașcenkov pentru Viorstka, sugerând că o astfel de mișcare ar declanșa o reacție negativă în întreaga societate rusă.
Progresele recente ale Rusiei în estul Ucrainei au avut un cost uman uriaș, potrivit estimărilor occidentale, iar unele surse au sugerat de luni bune că Moscova ar putea fi nevoită să lanseze o nouă rundă de mobilizare.
Dar niciun anunț oficial nu a fost făcut.
Bryn Rosenfeld, un profesor de la Universitatea Cornell care studiază politica post-comunistă, a făcut aluzie la acest lucru, subliniind pentru Associated Press că Putin le dă rușilor veștile proaste doar după alegeri.
Tatiana Stanovaia, expertă la Carnegie Russia Eurasia Center, a sugerat însă, tot pentru Associated Press, că e foarte posibil ca mobilizarea suplimentară să nu fie necesară.
Explicația: mulți ruși din regiunile sărace s-au înrolat deja voluntar în armată, pentru a beneficia de salariile mari primite.
În discursul său de duminică, de după câștigarea alegerilor, Putin a declarat că ia în considerare crearea unei „zone tampon” în regiunea Harkov pentru a opri atacurile și incursiunile în creștere în regiunile de frontieră din vestul Rusiei.
Kremlinul a confirmat existența unui astfel de plan.
Kievul a criticat comentariile liderului rus ca fiind un semn că acesta caută să escaladeze războiul.
