Alimentația sănătoasă este considerată drept unul dintre pilonii esențiali ai menținerii organismului în stare optimă de funcționare. Dieta echilibrată joacă un rol important în prevenția multor afecțiuni cronice. În plus, excluderea unor alimente nesănătoase este condiție esențială pentru vindecarea unor afecțiuni. Există însă și un alt aspect mult discutat în ultimii 50 de ani și anume potențialul alimentelor de a vindeca și controla anumite afecțiuni.Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alimentația sănătoasă contribuie la scăderea riscului de diabet, boli cardiovasculare, accident vascular și cancer. Încă din primele luni de viață, alimentația își poate pune amprenta asupra sănătății de la vârsta adultă, alăptarea stimulând creșterea și dezvoltarea congnitivă optimă și contribuind la reducerea riscului de obezitate și de boli cronice pe termen lung.Pentru o stare bună de sănătate toată viața, experții recomandă limitarea consumului de grăsimi la maximum 30 la sută din totalul de calorii consumate zilnic (dintre acestea, grăsimile saturate ar trebuie să fie într-un procent mai mic de 10 la sută). În privința, surselor de glucide cu absorbție rapidă cum este zahărul. aportul ideal ar trebui să nu depășească un procent de 5 la sută. În ceea ce privește consumul de sare, acesta ar trebui să fie de cel mult 5 grame pe zi. Cât privește structura optimă a dietei, procentele sunt de 20-30 la sută grăsimi, 30 la sută proteine și 40-50 la sută carbohidrați. Grăsimile sănătoase provin în general din pește, uleiuri vegetale presate la rece, avocado și nuci, proteinele provin din ou, carne de pasăre, pește, vită și leguminoase, iar carbohidrații cu absorbție lentă din cereale integrale, leguminoase, verdețuri, legume și fructe proaspete. La ora actuală, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces din lume, 17, 9 milioane de persoane pierzându-și anual viața ca urmare a afecțiunilor inimii și vaselor de sânge. Printre principalii factori de risc ai bolilor cardiovasculare se numără dieta dezechilibrată, bogată în zahăr, grăsimi și sare. Consumul excesiv al acestora, corelat și cu fumatul, sedentarismul și moștenirea genetică pot duce la inflamație cronică, pe fondul căreia apar bolile cardiovasculare și diabetul.În acest context, pentru a reduce riscul de afecțiune cardiovasculară primul gest ar fi corectarea dietei, iar recomandările Asociației Americane pentru Sănătatea Inimii includ reducerea consumului de alimente procesate (care conțin zahăr și grăsimi periculoase) și prioritizarea legumelor, fructelor, cerealelor integrale, peștelui, nucilor, a cărnii slabe de pui și a lactatelor cu un conținut scăzut de grăsimi. O astfel de dietă ar putea reduce riscul de inflamație, hipercolesterolemie și hipertensiune, care pot duce la boli cardiovasculare.O altă categorie de boli la care este studiat impactul alimentației asupra declanșării și vindecării o reprezintă afecțiunile maligne. În legătură cu diverse tipuri de cancer, s-au vehiculat și se vehiculează o mulțime de controverse în privința alimentației. Conform Cancer Research UK, alimente precum zahărul sau carnea roșie nu produc direct cancer. Însă excesul de carne roșie sau de carne procesată poate crește riscul de cancer de colon. Iar excesul de zahăr poate duce la exces ponderal și obezitate ceea ce crește riscul pentru 13 tipuri de cancer. La polul opus, există informații vehiculate în legătură cu potențialul anumitor alimente de a contribui la vindecarea unor forme de tumori maligne. Este vorba de acele „superalimente” din care fac parte fructele de pădure și broccoli. Însă până la această oră, nu există dovezi care să susțină faptul că aceste alimente pot preveni cancerul. O dietă echilibrată, prin beneficiile generale pe care le are asupra organismului, poate contribui la reducerea riscului de afecțiuni maligne.Pentru ca alimentele să poată fi considerate medicamente, acestea ar trebui să aibă capacitatea de a preveni, de a ameliora simptomele unor boli sau de a putea restabili starea de sănătate. Primul care a explicat importanța alimentației pentru starea de sănătate a fost Hippocrate, considerat părintele medicinei. În ultimii 50 ani, o mulțime de specialiști în nutriție au făcut apel la citatul atribuit lui Hippocrate, „Fie ca hrana să-ți fie medicament!”, pentru a susține și promova legătura dintre consumul de alimente și îmbunătățirea stării de sănătate. Însă o analiză a lucrărilor lui Hippocrate a demonstrat că acest citat nu îi poate fi atribui, fapt confirmat și de profesorul emerit de literatură și civilizație greacă de la Sorbona, Jacques Jouanna, specialist în medicină greacă. Deși citatul popular nu-i aparține (de altfel, termenul “medicament” a fost vehiculat pentru prima oară în secolul al XIV-lea), Hippocrate a fost cel care a descris pentru prima oară importanța consumului de vegetale și a gătirii alimentelor pentru o digestie optimă.Deși alimentele nu pot fi considerate terapii precum cele sintetizate în laborator, analizate intens și lansate abia după studii clinice riguroase, recomandările în ceea ce privește dieta fac parte din protocolul de tratament al multor boli. Practic, dieta echilibrată este percepută drept bază a sănătății și a restaurării acesteia, însă în contextul unor protocoale standardizate, adaptate fiecărui caz în parte. Specialiștii vorbesc mai degrabă de grupe de alimente, bogate în anumiți nutrienți care pot contribui la ameliorarea stării de sănătate. Astfel, din categoria grupelor de alimente benefice le putem menționa pe cele bogate în fibre sau pe cele bogate în antioxidanți. Astfel, conform dovezilor furnizate de studii, un consum optim de fibre, elemente care se găsesc în cereale, legume și fructe, poate contribui la normalizarea glicemiei la persoanele cu prediabet și diabet, reducând riscul afectării vaselor de sânge pe fondul glicemiei crescute. O altă grupă de nutrienți valoroșii este cea a carotenoizilor, antioxidanți care se găsesc în legumele și fructele galbene, roșii și portocalii, dar și în alge. Beneficiile acestora au fost dovedite în cazul pacienților cu boli de ficat, dar și în reducerea riscului de degenerescență maculară, a celui de boli cardiovasculare, dar și de cancer pulmonar.„Chiar dacă un anumit aliment ar putea fi recomandat pentru o problemă specifică de sănătate, nu trebuie să uităm faptul că acesta nu acționează izolat”, a declarat pentru CNN dr. Melina Jampolis, specialist în nutriție. Acesta este și motivul pentru care dieta nu poate fi considerată un tratament în sine, ci acționează sinergic împreună cu terapiile standardizate, la recomandarea medicului. Există câteva alimente populare și preparate pot fi consumate pentru beneficiile lor directe precum ameliorarea unor simptome în cazul unor afecțiuni. Însă și la acestea pacienții trebuie să recurgă în contextul unei evaluări medicale care să includă o abordare personalizată pentru fiecare caz în parte.Din această categorie, fac parte alimentele care conțin probiotice, ghimbirul, ovăzul, laptele, supa de pui, mierea și uleiul de mentă.În ultimii ani, recomandările în ceea ce privește dieta echilibrată sunt făcut de către toți medicii, având în vedere faptul că excesele și alegerile alimentare greșite pe care le fac multe persoane duc la obezitate, factor de risc important pentru bolile cardiovasculare, diabet, dar și pentru multe tipuri de cancer. Dacă pacienții adoptă o dietă echilibrată, își îmbunătățesc starea de sănătate și economisesc resurse materiale importante pe care le implică tratamentul unor boli grave. Însă până la a stabili toate potențialele beneficii ale alimentelor în tratamentul standardizat și personalizat al diverselor boli e nevoie de timp și de studii aprofundate.Conform medicului american Daphne Miller, cercetarea alimentelor ca medicamente este un domeniu complicat, întrucât cantitatea de nutrienți și elemente benefice din acestea depinde de mulți factori (momentul când au fost culese, modul în care au fost păstrate sau procesate). În plus, dacă alimentele sunt combinate, cercetarea este și mai anevoioasă.Sursa foto:Dreamstime.com
