„Anul 2023 a fost, din nou, unul prost pentru democrație.
Chiar dacă nu am avut o involuție spectaculoasă în raport cu anii trecuți sau cu alte țări din regiunea noastră, tendințele de îngustare a spațiului civic și atacurile la libertățile cetățenești au continuat, încet dar sigur”, se arată în raportul „Starea democrației în 2023”, lansat, joi, de Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch și CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică.
Sunt amintite, printre altele, inițiative legislative calificate drept amenințătoare, limitări ale spațiului de acțiune al ONG-urilor, dar și acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice, denumite SLAPP – acronim pentru „Strategic Lawsuit Against Public Participation”.
„În 2023 a continuat ofensiva începută anul trecut asupra accesului la justiție.
În 2022 Asociația Civică Miliția Spirituală a fost dizolvată de instanță pentru că nu a putut plăti cheltuielile de judecată pretinse dezvoltatorul imobiliar One Properties”, se arată în raportÎn 2023 a venit rândul Asociației Salvați Bucureștiul și Asociației S.
O.
S.
Orașul, implicate în același proces, despre care a scris și HotNews.
Potrivit documentului, anul 2023 a început cu un proiect de modificare a Codului Penal, propus de Nicolae Ciucă și Lucian Bode, care, printre altele, propuneau creșterea pedepselor pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, până la 5 ani de închisoare, cu circumstanțe agravante dacă fapta ar fi fost săvârșită de două sau mai multe persoane (în acest caz, până la 7 ani).
După reacția societății civile, care a criticat dur acest proiect de modificare a Codului Penal, unul dintre inițiatori – Lucian Bode – a renunțat la propuneri, iar acestea nu au mai fost adoptate de Parlament.
În continuare s-au înregistrat abuzuri la adresa unor activiști, de la intimidarea unor participanți la protestele de solidaritate cu victimele atacurilor din Gaza, până la aducerea la secția de poliție a unei activiste pentru o postare pe Facebook, se arată în document.
.
Autorii notează și eforturile de a împiedica dreptul la protest al fermierilor și transportatorilor, precum și cele 24 de dosare penale pe care șeful Inspectoratului General de Poliție anunța că le-a deschis în contextul respectivelor proteste.
În raport sunt menționate presiunile asupra jurnaliștilor.
În plus, autorii au surprins și modul în care independența jurnalistică a fost grav afectată de interesele financiare ale patronilor de media.
În plus, partidele politice investesc sume uriașe în presă din subvențiile din bani publici, prin contracte al căror conținut rămâne ascuns publicului.
Este amintit și cazul hărțuirii jurnalistei de investigații Emilia Șercan, „un eșec semnificativ în garantarea siguranței jurnaliștilor din România”.
Dar și situația creată de grupul de presă elveţian Ringier, care „a decis să sacrifice managementul administrativ şi conducerea editorială a publicaţiilor Gazeta Sporturilor şi Libertatea, precum şi o bună parte a redacţiei Libertatea, după ce aceştia s-au opus presiunilor editoriale ale patronatului, prin care se încerca favorizarea industriei de pariuri”.
Autorii raportului amintesc și că, în continuare, există instituții publice care vor să ascundă informații.
De aceea, continuă să abuzeze de pretexte precum clasificarea informațiilor, prezența unor date cu caracter personal, sau pretenția că ar necesita o prelucrare suplimentară a datelor.
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este chiar al Președintelui României, care a secretizat informațiile cu privire la cât costă deplasările sale externe.
În 2023, Guvernul a continuat să abuzeze de instrumentul ordonanței, într-o uzurpare a rolului de legiferator al Parlamentului.
Au fost adoptate 129 ordonanțe de urgență și 42 simple.
În același timp, instituțiile publice au profitat de introducerea, încă din 2022, a unei excepții arbitrare în legislația privind transparența decizională, în timp ceCurtea Constituțională refuză să discute constituționalitatea acestei excepții, se precizează în raport.
Practic, prin simpla invocare a unei urgențe, inițiatorul unui act normativ poate ignora procedura de dezbatere publică.
Prin aceste mecanisme, continuă tendința din anii precedenți: urgența este regula și nu excepția, notează autorii studiului.
Un exemplu este legislația privind PNRR, care a fost integral adoptată „la urgență”, se arată în raport.
Noua lege a securității cibernetice intrată în vigoare în martie 2023 lărgește atribuțiile pe care le are Serviciul Român de Informații.
Într-un interviu acordat de generalul SRI Anton Rog, acesta explică că SRI va putea, de exemplu, să închidă site-uri dacă un partid folosește acțiuni de propagandă ce ar putea influența rezultatele alegerilor.
Nu există nici un mecanism de control civil sau de contestare a deciziilor de blocare sau închidere a unui site, acestea fiind, în spirit, echivalente cenzurii.
Raportul poate fi citit în întregime pe Starea Democrației.
