Firmele care angajează lucrători străini vor fi obligate să încheie contractul individual de muncă în maxim 15 zile lucrătoare de la intrarea străinului pe teritoriul României, ori, după caz, de la obținerea noului aviz de angajare, în cazul vizei de lungă ședere pentru angajare în muncă, în caz contrar riscând amenzi între 5.
000 de lei și 10.
000 de lei, potrivit unei Ordonanțe de Urgență adoptate joi de Guvern.
Fapta mai sus menționată nu constituie contravenție dacă neîncheierea contractului individual de muncă se datorează culpei străinului.
Totodată angajatorului i se impune condiția să desfașoare efectiv activitate de minimum 1 an în domeniul pentru care solicita avizul de angajare.
Pentru controlul migratiei Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) atribuie un Cod Numeric Personal lucrătorului străin la momentul eliberării avizelor de angajare sau de detașare și se instituie posibilitatea anunțării prezenței străinului în cadru legal pe teritoriul României, inclusiv prin intermediul unei aplicații informatice dezvoltate de IGI.
Noile măsuri adoptate prin Ordonanță de urgență au loc în contextul în care, de la data de 31 martie 2024, România și Bulgaria vor fi state membre Schengen care aplică integral acquis-ul Schengen, iar controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate.
Aplicarea integrală de către România a acquis-ului Schengen presupune eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, în primă etapă, sens în care este imperios necesară alinierea cadrului legal național la dispozițiile acquis-ului Schengen până la data de 31 martie 2024.
Totodată, aplicarea integrală a acquis-ului Schengen de către România implică necesitatea sporirii măsurilor de asigurare a ordinii și siguranței publice în special raportat la contingentul de lucrători nou admiși pe piața forței de muncă de 100.
000 de lucrători străini.
Aceasta în condițiile în care în prezent România se confruntă cu o paletă variată de modalități de migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient – ca zonă de plecare a migranților, și Occident – ca spațiu de destinație al migrației ilegale.
Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.
Autoritățile de la București au încercat în negocierile din decembrie 2023 introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere.
În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.
Acest lucru însă este condiționat de 5 măsuri care să ducă „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.
Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate.
De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.
Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”.
Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, ar putea fi luată la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025.
Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.
Sursa foto: Dreamstime.
com
