Accesul copiilor la droguri este „principala problemă a societății moderne”, iar lupta cu acest fenomen nu poate fi rezolvată doar prin intermediul metodelor penale, a afirmat procurorul general Alex Florența într-un interviu acordat pentru Digi24.
În cadrul acestuia, el a prezentat și principalele probleme cu care se confruntă autoritățile în gestionarea luptei împotriva drogurilor.
România nu mai este țară de import, când vine vorba de droguri ușoare precum canabisul, ci țara producătoare de culturi, a menționat procurorul general.
De asemenea, o altă problemă identificată de procurorul general este cea a drogurilor sintetice care au inundat piața europeană, inclusiv România.
„Este un fenomen care cunoaște o explozie.
Sunt droguri care vin din zona Asia.
Fiind sintetice, în spatele fiecărui drog există o formulă chimică”, a menționat Florența.
O primă problemă în gestionarea acestor droguri sintetice provine din dificultatea de a fi incriminate, întrucât normele legislative cer introducerea formulei chimice, iar în privința sinteticilor aceasta este în evoluție.
Când vine vorba de fenomenul drogurilor, pe care Florența îl numește „principala provocare a societății moderne”, el „nu poate fi niciodată controlat doar prin metode penale”.
„Componenta educației este esențială și trebuie începută din primii ani de școală.
Îngrijorările sunt legate de dificultățile pe care le au organele penale de a combate eficient acest fenomen, din cauza resurselor umane destul de reduse”, a precizat procurorul general.
Dificultățile de resurse umane invocate de procurorul general provin din faptul că 200 de procurori aflați la DIICOT au avut anul trecut de gestionat circa 26.
000 de dosare pentru trafic de droguri, dintre care 15.
000 au fost înregistrate doar în 2023.
Oferta este tot mai mare în timp ce prețul este tot mai mic în timp ce populația are resurse financiare tot mai ridicate, este o altă problemă identificată de procurorul general.
În ciuda faptului că numărul de consumatori este în creștere, iar parchetul se confruntă cu un număr mare de dosare la un număr limitat de procurori, Florența se opune dezincriminării consumului de trafic invocând faptul că o asemenea decizie va bloca introducerea consumatorului în programe de recuperare.
„Lumea trebuie să înțeleagă că a rămâne incriminat consumul nu înseamnă că acei consumatori sunt pedepsiți cu închisoare.
E vorba de măsuri cu caracter penal care pot fi luate și care să ajute la reintegrarea corectă a consumatorului în societate.
Fără astfel de măsuri consumul nu se va reduce niciodată”, a motivat procurorul general.
Toate porturile din Europa se confruntă cu probleme în oprirea transporturilor de droguri, Florența oferind în acest sens exemplul portului belgian Anvers unde anul trecut au fost confiscate doar 140 de tone de cocaină, o cantintate despre care autoritățile belgiene spun că reprezintă doar 9% din totalul cantităților care intră prin acest port pe piața europeană.
„Fără îndoială acest risc există” și în Portul Constanța, spune procurorul general, iar acesta „va putea fi la un moment dat targhetat inclusiv de rețelele mari de trafic de droguri”.
„Cred că trebuie în primul rând dezvoltat mult mai bine sistemul de scanere, e o problemă pe care România a avut-o o lungă perioadă, avem nevoie, ca țară, să ratificăm convenția de monitorizarea a containerelor și trebuie o prezență mult mai bună a polițiștilor în Portul Constanța, prin acest birou de combatere a crimei organizate, care să fie dotat și tehnic și ca resursă umană, pentru a putea acoperi mai bine fenomenul”, a precizat Florența.
În acest sens, procurorul general a reiterat faptul că schemele de personal sunt subdimensionate, fiind nevoie de mai mulți procurori și polițiști care să lupte împotriva rețelelor de crimă organizată.
Potrivit raportului de activitate al DIICOT pe 2023, în cursul anului, procurorii au avut 10.
341 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni din sfera traficului de droguri, din care 6.
001 cauze nou înregistrate.
În această perioadă, au fost soluționate un număr de 3.
180 cauze, față de 3.
088 cauze soluționate în 2022, din cele 8.
141 cauze de soluționat, din care 4.
492 nou înregistrate în 2022.
Cifrele arătate reprezintă o creştere cu 27,02% vizând cauzele de soluționat, creştere cu 33,59% vizând cauzele nou înregistrate și creştere cu 2,98% cât privește cauzele soluționate.
Aceste dosare s-au soldat cu 593 inculpați trimiși în judecată, față de 506 inculpați trimiși în judecată în 2022 (creştere cu 17,19%), dintre care 197 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată față de 167 inculpați arestați preventiv în anul 2022 (creștere cu 17,96%), potrivit datelor DIICOT.
Cât privește noile droguri menționate de Alex Florența, Agenția UE antidrog monitorizează 930 de noi substanțe psihoactive (NSP).
Aceste substanțe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale, iar prețul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină atractive de experimentat pentru tineri.
NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii.
Dată fiind dinamica lor de apariție și având în vedere substanțele din compoziția lor, acestea nu se află sub control național.
Aceste substanțe produc efecte similare celor produse de drogurile clasice, având acțiune directă asupra creierului uman, producând modificări la nivelul proceselor psihice și de comportament.
În același timp, consumul unor asemenea substanțe generează dependență de tip fizic și psihic.
