Unde Uniunea Europeană vede obstacole, Turcia vede oportunităţi. Companiile turceşti nu aşteaptă terminarea războiului pentru a investi în Ucraina, iar comerţul bilateral a ajuns la un nivel record, relevă Ziarul FinanciarSursa foto: AP / Mediafax Foto Ucraina are nevoie de bani, investiţii şi bunăvoinţă din partea partenerilor internaţionali pentru a supravieţui economic războiului cu Rusia şi pentru a putea respinge în continuare armata rusă invadatoare. Dacă ajutorul financiar din partea Uniunii Europene întârzie, iar cel al SUA s-a împotmolit în mlaştina jocurilor politice de la Washington, Turcia nu pierde timpul – scrie Ziarul Financiar. De când Moscova a pornit război contra Ucrainei, comerţul dintre această ţară şi Turcia a urcat la cel mai ridicat nivel din istorie. A atins opt miliarde de dolari în 2023. Din acestea, trei miliarde de dolari reprezintă exporturile ucrainene. De asemenea, în 22 de luni de război, companiile turceşti au investit în Ucraina 300 de milioane de dolari, potrivit lui Burak Pehlivan, preşedintele boardului Asociaţiei de afaceri turco-ucrainene, citat de Ukrinform. Vezi mai multe articole din categoria economic Investiţiile par mici în raport cu ajutoarele militare şi financiare de 75 de miliarde de dolari acordate până acum de SUA sau cu pachetul de asistenţă financiară de 50 de miliarde de euro al UE destinat Kievului şi blocat de Ungaria, însă companiile turceşti fac ceea ce alţii nu au curajul să facă. Investesc şi pariază pe o ţară în război. Aceasta însemnă o poziţie privilegiată pentru businessul turcesc în planurile pentru reconstrucţia economică a Ucrainei de după război, deschidere spre sectoarele strategice şi oportunităţi pierdute pentru companiile europene. FMI a aprobat luna aceasta transferul a 900 de milioane de dolari către Kiev, ceea ce duce finanţarea totală acordată de instituţie guvernului ucrainean la 4,5 miliarde dolari. În 2024 ar putea veni o nouă tranşă, de 5,4 miliarde dolari, dar banii de la fond sunt condiţionaţi de implementarea unor reforme, ceea ce este greu de făcut pe timp de război. Unele oportunităţi sunt deja pierdute. În timp ce transportatorii de mărfuri cu tirul din Polonia, Ungaria şi Slovacia blochează punctele de trecere vamale cu Ucraina, cresc exporturile de fructe şi legume turceşti pe piaţa ucraineană, potrivit mai multor site-uri de ştiri pentru sectorul agricol din regiune. Produsele exportatorilor tradiţionali europeni, cum ar fi cei din Italia şi Spania, ajung în continuare pe pieţele din Ucraina, dar cu întârzieri şi costuri mai mari din cauza blocadelor de la graniţă. De aceea, preţurile lor pe rafturile magazinelor cresc. În aceste condiţii, ponderea legumelor şi fructelor turceşti în total a crescut cu până la 18% într-un an, spune Tatiana Popovici, şefa de marketing la Şuvar, cea mai mare platformă de vânzare wholesale de produse agricole din Ucraina. În prezent, produsele turceşti au ajuns să ocupe aproape 40% din piaţa locală. Ponderea citricelor este de 60%. Importurile din Turcia vin prin Bulgaria, România şi Moldova. Iar Ucraina nu este o piaţă de consum de neglijat. Înainte de război avea aproape 44 de milioane de locuitori. Turcia şi Ucraina îşi intensifică legăturile comerciale cu toate că între cele două state nu funcţionează, încă, un tratat de comerţ liber. Există unul, dar acesta nu a intrat în vigoare. O parte semnificativă din investiţiile companiilor turceşti s-au dus în sectorul energiei regenerabile. Güriş, Exim Holding şi Pekingtaş Energy operează în Ucraina. Compania de construcţii Onur Group a devenit unul dintre cei mai mari investitori de acolo, aducând peste 200 de milioane de dolari în opt sectoare diferite. În octombrie, Haluk Bayraktar, CEO-ul Baykar, producătorul celebrelor drone Bayraktar, a anunţat că compania sa investeşte 100 de milioane de dolari într-o fabrică de aparate zburătoare fără pilot în Ucraina, într-un centru de service şi birouri. Lucrările de construcţie au început deja şi proiectul va deveni funcţional într-un an şi jumătate. Dar turcii nu sunt singurii străini care pariază pe revenirea economiei ucrainene. Kievul a primit de la începutul războiului asistenţă financiară pentru buget de 69 miliarde de dolari. Ucraina îşi cheltuie toate veniturile pentru a finanţa armata şi sectorul apărării. Pentru 2024 este aşteptat un deficit bugetar de 43 miliarde dolari. The Wall Street Journal dă exemplul fondului de investiţii Chicago Atlantic al aventurierului John Mazarakis. Acesta s-a îmbogăţit împrumutând bani companiilor de canabis şi din vânzarea de pizza prin propriul lanţ de restaurante. Mazarakis şi Chicago Atlantic se pregătesc acum să investească până la 250 de milioane de dolari în construirea de locuinţe şi parcuri industriale în Ucraina. Ca el mai sunt câţiva, atraşi, pe de o parte, de posibilitatea de a ajuta la lupta contra Rusiei, iar pe de alta de preţurile foarte mici ale activelor ucrainene, efect al războiului şi crizei economice profunde. Economia ucraineană s-a prăbuşit cu 30% în 2022. A reînceput să crească abia în trimestrul doi al anului curent. Comerţul extern s-a micşorat cu o treime. Kievul a primit de la începutul războiului asistenţă financiară pentru buget de 69 miliarde de dolari. Ucraina îşi cheltuie toate veniturile pentru a finanţa armata şi sectorul apărării, potrivit Reuters. Pentru 2024 este aşteptat un deficit bugetar de 43 miliarde dolari. De aceea orice ban din afara ţării este binevenit. FMI a aprobal luna aceasta transferul a 900 de milioane de dolari către Kiev, ceea ce duce finanţarea totală acordată de instituţie guvernului ucrainean la 4,5 miliarde dolari. În 2024 ar putea veni o nouă tranşă, de 5,4 miliarde dolari, dar banii de la Fond sunt condiţionaţi de implementarea unor reforme, ceea ce este greu de făcut pe timp de război. Pentru anul viitor sunt aşteptate alte 1,5 miliarde dolari de la alte instituţii financiare internaţionale. Pachetul de ajutor din partea UE, cel blocat de Ungaria, este şi el întins pe mai mulţi ani. Banii nu vor veni dintr-o dată. Cele mai mari speranţe Kievul le are în SUA şi a convenit pachete de ajutor financiar pentru 2024 cu Marea Britanie şi Japonia. Discuţii în acest sens sunt purtate şi cu Canada, Norvegia şi Coreea de Sud.
