Candidaţii AUR la alegerile locale au primit instrucțiuni clare, de la nivel central, cum să înceapă ofensiva electorală.
Prima sarcină: să se filmeze pentru campania electorală şi să posteze clipurile pe reţelele sociale.
Un membru al partidului a furnizat HotNews.
ro indicațiile explicite și ordonate: „Să aveţi filmate cam trei materiale.
Mergeţi unde este problema.
Criticaţi cine este responsabil, oferiţi eventual şi o soluţie.
Apoi dați cuiva să facă un montaj din acestea, cu subtitrare”.
HotNews.
ro a contactat AUR, care n-a negat mesajele, dar a spus că acestea sunt ținute la secret pentru că „tot ce ţine de strategia online nu e public”.
Pe rețelele de socializare au apărut deja primele producții.
„Mamă ce e aicea, frate! Voi n-aveţi locuinţe sociale? Şi în iarna asta aici aţi stat? Eu promit că n-o să stea niciun om pe stradă.
Adică, nu ştiu, frate, patru într-o cameră, opt într-o cameră, cinci, nu ştiu, dar un acoperiş deasupra capului.
Deci uitaţi-vă ce se întâmplă în România anului 2024!”.
Așa arată filmarea cu Ovidiu Cupşa, candidatul AUR pentru primăria Constanţa.
El apare înconjurat de mai mulţi oameni fără adăpost, filmat între conductele de apă caldă şi gunoaiele lângă care aceştia sunt nevoiţi să doarmă.
Clipul a fost distribuit, cu subtitrare, pe 14 martie 2024.
„Cu toate că în Centrul Vechi, în a cărui intrare suntem aici, este plin de oameni care se droghează, plin de oameni care cerşesc şi care chiar atacă oamenii, (poliţiştii locali, n.
r.
) nu au vrut să ne lase să dăm o faţă civilizată acestei intrări către Centrul Vechi.
Însă noi suntem perseverenţi”.
Aceasta este filmarea lui Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Municipiului Bucureşti.
El apare înconjurat de câţiva muncitori în salopete, înarmaţi cu trafaleţi şi găleţi de vopsea.
Este filmat cum deplânge aspectul unui gang din Centrul Vechi şi, în general, al zonei.
Apoi, echipa vopseşte gangul pe o muzică glorioasă.
Clipul a fost distribuit, cu subtitrare, pe 18 martie 2024.
„Craiova este oraş universitar şi trebuie să fim mândri de acest lucru.
În ultimii 34 de ani, implicarea politicului a fost minimală, pentru a proteja şi a întări acest centru universitar important şi reprezentativ din România.
” Este filmarea lui Marian Vasile, candidatul AUR la Primăria Craiovei.
El este filmat vorbind din faţa clădirii universităţii locale şi reclamă faptul că studenţii nu au condiţii mai bune de trai.
Clipul a fost distribuit, cu subtitrare, pe 12 martie 2024.
Cele trei clipuri sunt realizate după același narativ: candidatul partidului remarcă o problemă, indică spre autorităţile pe care le consideră responsabile şi propune o soluţie.
Clipurile sunt scurte, ilustrate cu imagini reprezentative, puse pe muzică alertă şi au subtitrare.
Potrivit mesajelor interne ale AUR intrate în posesia HotNews.
ro, indicaţiile despre filmări au venit printr-o „circulară” distribuită către toate organizaţiile judeţene şi locale de partid.
„Candidaţii sunt instruiţi cum să comunice online cu alegătorii”, ne-a spus un membru AUR.
Potrivit documentului obţinut de HotNews.
ro, fiecare candidat trebuie să realizeze câte trei „filmări pe teren cu probleme”, în format TikTok, regizate astfel încât fiecare să conţină descrierea unei probleme, critica la adresa celor responsabili şi, eventual, o soluţie.
„FILMĂRI PE TEREN CU PROBLEME Să aveți filmate cam 3 materiale despre probleme din oraș / județ.
Regia.
Mergeți unde este problema.
Filmați un cadru de maxim 1m cu descrierea problemei.
Apoi vorbiți cu cineva, membru eventual, despre problemă și acel cineva să o descrie, dumneavoastră întrebați.
Cadru trei de ieșire: criticați cine este responsabil, oferiți eventual și o soluție.
Luați cadre de pe teren.
Apoi dați cuiva să facă un montaj din acestea, cu subtitrare.
Faceți un singur format, cel de tik tok.
Se vor posta în timpul săptămânii pe pagină.
Dacă găsiți și oameni care natural să vorbească foarte bine.
”HotNews.
ro a contactat oficial partidul ca să explice această tactică de comunicare.
„Tot ce ţine de campania de comunicare AUR este in house (la nivel intern, n.
r.
), iar tot ce ţine de strategia online nu e public”, a spus unul dintre reprezentanţii AUR, care nu a vrut să fie citat cu numele.
Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor a fost lansat la 1 decembrie 2019 şi, un an mai târziu, la alegerile parlamentare din 6 decembrie, a obţinut peste 500.
000 de voturi, adică puțin peste 9%, devenind a patra forţă politică din Parlamentul României.
Succesul partidului a fost corelat şi cu strategia de comunicare online cu alegătorii, într-o perioadă în care pandemia a mutat campania electorală pe internet şi, în special, pe Facebook și celelalte rețele sociale.
Creşterea popularităţii online a continuat să rămână importantă pentru politicienii AUR şi după intrarea în Parlament.
La un an de la alegerile din decembrie 2020, paginile de Facebook ale partidului şi ale fondatorilor săi, George Simion și Claudiu Târziu, au înregistrat, în medie, o creștere de 500% a numărului de urmăritori, potrivit unei analize Europa Liberă.
În 2013, 3 din 10 români foloseau rețelele sociale.
În 2023, peste 7 din 10 folosesc rețelele sociale.
Este cea mai mare creștere de la nivelul UE, conform unei statistici Eurostat, citate de ziare.
com.
S-a luat în calcul crearea de cont și acțiuni pe rețelele din categoria Facebook, X, Instagram, Snapchat, TikTok.
Acum un deceniu, România era în partea de jos a clasamentului, cu 31% rată de folosire a social media.
Astăzi, cu 75% utilizare, țara noastră se plasează sensibil peste media UE de 59%.
Cea mai mică pondere a utilizatorilor de rețele sociale în 2023 coincide cu cele mai mari trei economii din UE: Franța (44%), Germania (49%) și Italia (53%).
În noiembrie 2023, jurnaliştii de la Misreport au identificat 19 site-uri și tot atâtea pagini de Facebook în legătură cu acestea, care imită aparența unor publicații independente, dar postează exclusiv propagandă sau chiar conținut fals, favorabile AUR.
În acest context, AUR este partidul care a alocat cei mai puţini bani din subvenţia de la bugetul de stat pentru presă şi propagandă: în 2023, doar 5% adică 890.
000 de lei din totalul de 17,8 milioane de lei, subvenție de la stat.
Alţi 1,4 milioane de lei au mers către producţia şi difuzarea de spoturi publicitare.
Până anul trecut, partidul nu cheltuise aproape nimic din subvenţie.
În medie, partidele au cheltuit 48% din banii de la stat pentru presă şi propagandă.
Relatările presei au arătat că PSD și PNL oferă televiziunilor bani, prin siteurile acestora.
Scopul e acela de a cumpăra, în mod ascuns, știri.
În 2024, PSD a dublat miza, plătind numai în ianuarie 8,4 milioane de lei pentru presă și propagandă.
