Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi o directivă prin care prin care jurnaliştii, organizaţiile media, apărătorii drepturilor omului, activiştii, cercetătorii şi artiştii vor fi protejaţi în UE de acţiunile strategice în justiţie împotriva mobilizării publice (SLAPP), indică un comunicat al consiliului citat de Agerpres.
Persoanele vizate de SLAPP, în general jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului, vor beneficia de o serie de măsuri şi salvgardări procedurale.
Directiva prevede garanţii pentru victimele SLAPP, inclusiv posibilitatea de a solicita respingerea unei reclamaţii vădit nefondate, într-un stadiu cât mai devreme posibil.
Dacă procedurile sunt considerate abuzive, instanţa poate decide că reclamantul trebuie să acopere toate costurile procedurilor, inclusiv reprezentarea juridică a victimei SLAPP.
Pentru a se asigura că victima va fi compensată, instanţa poate dispune, de asemenea, plata unor penalităţi de către reclamant.
Potrivit directivei, un caz SLAPP va fi considerat că are implicaţii transfrontaliere cu excepţia cazului în care ambele părţi au domiciliul în acelaşi stat membru cu instanţa ce judecă cazul şi toate celelalte elemente legate de situaţia respectivă sunt localizate în acel stat membru.
Propunerea de directivă făcută iniţial de Comisia Europeană dădea o interpretare largă dimensiunii transfrontaliere a cazurilor SLAPP, estimând că directiva s-ar putea aplica chiar şi atunci când cele două părţi se află în acelaşi stat membru, dar litigiul relevă interesul general şi priveşte de asemenea alte ţări.
Însă statele membre, care în iunie 2023 s-au pronunţat asupra proiectului directivei anti-SLAPP, au restrâns aria sa de aplicare prin suprimarea trecerii textului referitor la definirea caracterului ale unui caz, estimând că această apreciere ar trebui să le revină jurisdicţiilor naţionale.
Dacă o persoană ce trăieşte în Uniunea Europeană face obiectul unui caz SLAPP într-o ţară terţă, statele membre UE trebuie să refuze recunoaşterea şi punerea în aplicare a hotărârii din acea ţară terţă dacă este considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru respectiv.
Ţările membre UE trebuie să pună în aplicare reguli care le vor permite asociaţiilor, organizaţiilor şi sindicatelor să susţină inculpatul sau să furnizeze informaţii în timpul procedurilor judiciare.
Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un loc unic, informaţii cu privire la măsurile procedurale şi remediile disponibile pentru SLAPP.
Directiva anti-SLAPP va intra în vigoare în a 20-a zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE; statele membre vor avea apoi doi ani la dispoziţie pentru transpunerea directivei în legislaţiile lor naţionale.
Parlamentul European a pledat de mult timp pentru consolidarea libertăţii mass-mediei şi, având în vedere numărul tot mai mare de SLAPP, a adoptat mai multe rezoluţii prin care a denunţat atacurile împotriva jurnaliştilor şi apărătorilor drepturilor omului şi a solicitat o mai bună protecţie a acestora.
Potrivit Coaliţiei împotriva SLAPP din Europa (CASE), nivelul maxim al numărului de SLAPP în Europa a fost atins în 2020, cu 114 cazuri.
