USR, PMP, Forța Dreptei au contestat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge înregistrarea Alianței Dreapta Unită, bazându-se pe o altă hotărâre într-o speță similară a Curții Supreme, din 2019, când, într-o primă fază, înscrierea Alianței USR-PLUS a fost respinsă de BEC.
Duminică, Biroul Electoral Central a respins înscrierea Alianței Dreapta Unită pe motiv că în registrul partidelor nu pare ca președinte al PMP Eugen Tomac.
În 2019, Biroul Electoral Central a respins înscrierea Alianței USR-PLUS, pe un motiv similar, mai exact că Dan Barna nu apărea în registrul partidelor ca președinte al USR.
Liderii celor două cazuri susțin că spețele sunt similare.
Mai exact, în hotărârea ICCJ din 2019 de stipulează că din legea peivind organizarea alegerilor nu reiese că ar fi impusă condiția ca semnatarii protocolului Alianței să figureze în registrul partidelor ca președinți, esențial fiind ca aceștia să fie împuterniciți în acest sens, prin organele de conducere.
În cazul Alianței USR-PMP-Forța Dreptei, Eugen Tomac a fost împuternicit de Colegiul Național al PMP, la propunerea Consiliului Executiv Naţional, să reprezinte partidul în relația cu celelalte două formațiuni.
Potrivit statutului PMP, Colegiul Național este „organul de conducere și coordonare politică a Partidului Mișcarea Populară la nivel național, funcție pe care o îndeplinește între congresele partidului”.
De asemenea, în hotărârea din 2019, Curtea Supremă invoca o decizie, care nu era definitivă, a Tribunalului București prin care se dispunea înscrierea în registrul partidelor a lui Dan Barna ca președinte al USR, instanța apreciind că decizia „se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie”.
În cazul de acum, există o decizie a Tribunalului București în care se dispunea „în vederea înregistrării în Registrul partidelor politice a documentelor atestând desfăşurarea Congresului Partidului Mişcarea Populară din data de 19.
02.
2022”.
Este vorba despre Congresul în care Eugen Tomac a fost ales președinte al PMP.
Între timp însă decizia a fost atacată și, anul trecut, Curtea de Apel a decis rejudecarea cauzei.
Între timp, în cadrul unui congres extraordinar al PMP, din 2023, Eugen Tomac a fost reconfirmat în funcția de președinte.
Și acest congres face obiectul lui proces.
Însă, potrivit unei decizii a Tribunalului București, din februarie acest an, se dispune transmiterea hotărârilor Congresului către registrul partidelor politice.
Chiar dacă decizia a fost atacată și se află pe rolul Curții de Apel, liderii Alianței susțin că este executorie, în sensul operării modificărilor în regustrul partidelor politice.
Extras din hotărârea ICCJ din 2019: Dreapta Unită a depus luni la Înalta Curte de Casație o contestație la decizia Biroului Electoral Central de respingere a Alianței, a anunțat președintele USR, Cătălin Drulă.
„Am depus la ICCJ contestație la decizia de respingere a Alianței Dreapta Unită.
Votul din BEC, la solicitarea PSD, este antidemocratic și vizează excluderea Opoziției de pe buletinul de vot.
În 24 de ore, judecătorii de la Înalta Curtea de Casație și Justiție vor da verdictul.
Pe umerii lor stă acum viitorul democrației”, a scris Drulă pe Facebook.
„Am mai trecut printr-o încercare similară în 2019, când Liviu Dragnea a încercat să scoată USR de pe buletinul de vot.
Am câștigat atunci la ICCJ.
Continuăm lupta pentru o Românie modernă, în ciuda blocajelor de la PSD și PNL”, a adăugat el.
Biroul Electoral Central (BEC) a respins protocolul de constituire a Alianţei Dreapta Unită formată din USR, PMP şi Forţa Dreptei, a anunţat Cătălin Drulă, duminică.
Avocatul Viorel Mocanu, reprezentantul PSD în BEC, ar fi fost cel care a solicitat respingerea protocolului de constituire a Alianței Dreapta Unită (ADU).
Marcel Ciolacu a negat orice amestec în decizia Biroului Electoral Central de a respinge protocolul de constituire a Alianţei, argumentând că nici nu știe cum îi cheamă pe judecători.
