Europarlamentarul PMP Eugen Tomac afirmă că mai devreme de 24 ianuarie România nu poate avea o decizie pe Schengen, pentru că atunci va avea loc următorul Consiliu JAI. El precizează că cel mai devreme țara noastră poate impune intrarea în Schengen în 21 martie, când are loc Consiliul European, iar preşedintele are puterea de decizie, un vot prin care poate bloca orice în Europa, dacă nu ni se respectă drepturile. Afirmaţia lui Tomac vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a susținut, în urmă cu o zi, că speră ca negocierile pentru aderarea la Spaţiul Schengen să fie finalizate în două zile, în primul pas, aerian şi naval, iar anul viitor, aderarea pe terestru.Eugen Tomac a declarat la Antena 3 că nu crede în scenariul în care în două zile se vor finaliza negocierile pentru aderarea României la Schengen pe naval şi aerian. ”Mai devreme de 24 ianuarie nu putem avea o decizie, pe 24 ianuarie va avea loc următorul Consiliu JAI. Şi cel mai devreme unde România poate în aceeaşi zi decide şi impune intrarea în Schengen, fără codiţii şi evident maritim, terestru şi aerian, în acelaşi timp, este data de 21 martie, când are loc Consiliul European. Preşedintele are puterea lui de decizie, un vot prin care poate bloca orice în Europa, dacă nu ni se respectă drepturile”, a spus Tomac, citat de News.ro.Europarlamentarul PMP a precizat că există un precedent în acest sens.”Noi am blocat deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la UE în 2012, pentru că nu semna Acordul privind protecţia minorităţilor. Am blocat Consiliul European şi s-a amânat această decizie în februarie 2012, pentru că Serbia nu voia să recunoască minoritatea română din Valea Timocului. Deci avem acest precedent”, a arătat el. Despre condiţiile impuse de Austria, Eugen Tomac a afirmat că ”sunt condiţii care nu au nimic în comun cu ce spune Tratatul şi ce spune Acordul Schengen”.”Din capul locului trebuie respinse şi am văzut că Guvernul de la Sofia a fost mult mai ferm, a spus că nu acceptăm nicio condiţie în plus, pentru că nu suntem cetăţeni de mâna a doua”, a subliniat Tomac. Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, că negocierile pentru aderarea României la Spaţiul Schengen aerian şi naval ar putea fi încheiate în următoarele două zile. Șeful Guvernului a menţionat că negocierile pentru Spaţiul Schengen terestru ar putea fi încheiate anul viitor.„Sperăm să finalizăm în următoarele două zile negocierile pentru aderarea la Spaţiul Schengen în primul pas, aerian şi naval şi, de asemenea, să finalizăm cât mai mult din infrastructură până anul viitor, (…) şi să ne pregătim şi pentru anul viitor când, de asemenea, sper să terminăm negocierile pentru aderarea de această dată la spaţiul Schengen terestru”, a spus Ciolacu.Președintele Klaus Iohannis susține că „mai este mult de negociat” până când Austria va avea o poziție favorabilă aderării României la Schengen, însă nu exclude ca o soluție să apară până la finalul acestui an. Șeful statului a avut, joi, la Bruxelles, la invitația președintelui Comisiei Europene, o întâlnire cu cancelarul Austriei și cu premierul Bulgariei pe tema Schengen.Întrebat despre optimismul lui Ciolacu privind o decizie de aderare într-o primă fază cu căile aeriene, Iohannis a comentat doar că „mai e mult de negociat”.Șeful statului nu a exclus un Consiliu extraordinar JAI până la finalul anului, insă a insistat că „mai avem de lucru”.„Negocierile merg mai departe, toată lumea e foarte implicată și, dacă dintr-o dată, se arată o soluție ea poate fi pusă în termeni formali, dar încă mai avem de lucru până atunci”, a spus el.Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”, transmite APA.„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră.De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.