Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului Lege și Justiție din Polonia, a compărut vineri în faţa unei comisii parlamentare de anchetă cu privire la utilizarea softului spion israelian Pegasus, cu care au fost vizaţi, potrivit unor experţi, membri ai opoziţiei când formațiunea sa se afla la guvernare, transmit AFP și Agerpres.
Kaczynski, văzut drept conducătorul de facto al țării în perioada de 8 ani în care conservatorii polonezi s-au aflat la putere, a recunoscut în 2022 că Polonia achiziţionase acest soft de spionaj, dar a respins acuzaţiile că Pegasus ar fi fost utilizat împotriva opoziţiei şi a magistraţilor critici faţă de putere.
Preşedinta comisiei de anchetă, Magdalena Sroka, a justificat alegerea lui Kaczynski ca prim martor prin „responsabilitatea acestuia pentru acţiunile partidului Lege şi Justiţie (PiS), care a fost la putere până în decembrie 2023”.
Potrivit Magdalenei Sroka, achiziţia sistemului Pegasus şi utilizarea sa nu aveau „nicio bază” legală.
Citizen Lab, o firmă specializată în supravegherea securităţii online, cu sediul în Canada, a confirmat că Pegasus a fost folosit împotriva mai multor persoane în Polonia, printre care Krzysztof Brejza, coordonatorul campaniei electorale a partidului Platforma Civică (PO), cu ocazia legislativelor din 2019.
Surse din cadrul noii coaliţii proeuropene la putere spun însă că lista persoanelor puse sub ascultare ar putea fi „foarte lungă şi şocantă”.
Odată instalat într-un telefon mobil, Pegasus permite accesul la mesageriile şi datele utilizatorului, precum şi activarea aparatului de la distanţă pentru captarea sunetului şi imaginii.
Comisia parlamentară a început vineri audierile, ce sunt transmise în direct de mai multe mass-media poloneze.
Ea va examina obiectivele şi legalitatea operaţiunilor purtate cu ajutorul Pegasus, precum şi modalităţile prin care Polonia a achiziţionat acest soft şi alte sisteme similare.
După accederea la putere a noii majorităţi în urma alegerilor din octombrie, parlamentul a lansat deja două comisii de anchetă.
Una din ele examinează tentativa ratată de a organiza, într-un mod controversat din punct de vedere legal, un scrutin prezidenţial în 2020 în timpul pandemiei, iar cealaltă vizează emiterea masivă şi lucrativă de vize de către consulatele Poloniei în diferite ţări în timpul guvernării PiS.
