Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită returnarea de către Rusia a tezaurului transmis la Moscova în urmă cu peste 100 de ani.
Este un vot istoric care a transformat un subiect al României într-unul european care va avea consecințe semnificative în viitor, susțin doi dintre inițiatorii rezoluției, europarlamentarii români Eugen Tomac(PMP) și Vlad Botoș(USR), într-o dezbatere HotNews.
ro.
Miza este este una foarte mare pentru că restituirea Tezaurului României va fi o condiție în negocierile dintre Rusia și Uniunea Europeană, după reluarea dialogului diplomatic post-războiul din Ucraina, susține Eugen Tomac.
Moscova, spune el, va avea atunci tot interesul de a rezolva problema sancțiunilor, în condițiile în care în băncile occidentale sunt blocate active rusești de sute de miliarde de euro.
„Sunt absolut convins că este foarte multă agitație la Kremlin astăzi, pentru că orice mesaj direct, cu argumente, prin care Rusia este prezentată altfel decât își doresc ei, irită.
Putin în mod sigur se va enerva pe acest mesaj pe care îl transmitem acum, pentru că știe foarte bine că datele în ceea ce privește evoluțiile viitoare ne vor permite să condiționăm atât noi, cât și Uniunea Europeană, Rusia de nevoia de a-și achita această obligație pe care o are față de țara noastră”, a mai spus europarlamentarul PMP.
Când și cât va recupera România din Tezaurul de la Moscova? „Am așteptat deja 108 ani ca acest tezaur să ne fie returnat, n-am să vă dau o un an, însă vă spun cu siguranță că nu vom mai aștepta alt secol ca acest tezaur să ne fie să ne fie returnat și tot ceea ce ține de mine personal, de colegii mei din Parlamentul European, de USR, de Dreapta unită vom face.
Vom face concret ca acest tezaur să se întoarcă, bineînțeles, poate nu în forma lui de la acea vreme în aur, însă valoarea lui trebuie returnată în depozitele Băncii Naționale”, afirmă europarlamentarul USR, Vlad Botoș.
„Noi vrem să primim până la ultimul gram de aur pe care Rusia ni-l datorează, pentru că ceea ce s-a întâmplat este o chestiune clară.
Noi nu am dus aurul în vreme de război.
Noi l-am relocat printr-o înțelegere bilaterală și avem dovezile clare.
Deci, aici nu discutăm cât.
Când se va întâmpla acest lucru, sigur că discutăm despre ani, pentru că regimul actual este clar că va încerca să ofere tot felul de explicații”, spune și Eugen Tomac.
Despre toate implicațiile votului din Parlamentul European pe tema tezaurului României din Rusia, aflați în dezbaterea de mai jos: HotNews.
ro: Astăzi, un moment important în Parlamentul European care a votat o rezoluție prin care solicită Federației Ruse să returneze integral României tezaurul național care este la Moscova de peste 100 de ani.
Eugen Tomac: A fost un un vot istoric, pentru că un subiect care este de interes major pentru România, un subiect care nu reprezintă doar o valoare monetară, ci are și o valoare politică și de demnitate națională, dacă vreți, a fost astăzi pe agenda Uniunii Europene.
Cel mai important for ales democratic din Uniunea Europeană a dezbătut, a votat și a luat o serie de decizii în ceea ce privește situația tezaului nostru, aflat în mod ilegal în Rusia.
În momentul de față cred că prin această rezoluție, Parlamentul European dă un semnal puternic către România, un mesaj de solidaritate cu poporul român și, evident, un mesaj de speranță și de încurajare pentru viitoarele acțiuni pe care statul român trebuie să le întreprindă, dar de data aceasta nu singur.
În rezoluție se subliniază cât se poate de limpede că instituțiile europene sunt obligate să acționeze împreună cu statul român pentru a ne returna întregul tezaur, atât cele 91,5 tone de aur, cât și bunurile culturale de patrimoniu în care se află în continuare în Rusia.
Și aici vreau să mai spun o chestiune importantă.
La nivel internațional nu mai există un caz similar, când, în vreme de război, transportăm în altă țară pentru păstrare întregul nostru tezaur, iar țara în care l-am transportat refuză să-l returneze.
Nu mai există o speță similară, în condițiile în care acea înțelegere are putere de tratat între state și o evidență cât se poate de precisă, cu toate bunurile pe care Banca Națională a României, dar și statul român le-a dus atunci, în cele două transporturi pe care le-am făcut în 1916 și în 1917, la Moscova.
Domnule Botoș, această rezoluție adoptată azi de Parlamentul European va avea vreun efect concret și când?Vlad Botoș: Da, va avea un efect concret.
Însă înainte să vă răspund foarte concret la această întrebare, vreau să vă spun că mă bucur foarte mult că am avut o majoritate largă astăzi în Parlamentul European, am avut o dezbatere la care au participat mulți europarlamentari din alte țări și mă bucur că alături de Eugen Tomac, alături de președintele Traian Băsescu, noi, cei din Dreapta Unită, am pus din nou un subiect pe agenda europeană.
După ce am luptat 5 ani de zile umăr la umăr pentru România în Schengen, după ce am luptat pentru ca Republica Moldova să devină țară candidat, să înceapă negocierile, această rezoluție istorică, cum spunea Eugen mai devreme pentru România, practic această problemă a devenit și o problemă europeană.
Când, concret? În primul rând, așteptăm să se termine războiul din Ucraina, iar sperăm noi, atunci când vor începe negocierile de pace, se va discuta concret cu Rusia, iar acest punct să fie de asemenea trecut în agendă.
M-am bucurat foarte mult să văd pe comisara pentru Dezvoltarea Regională, Elisa Ferreira, astăzi în sală, susținând acest demers.
M-am bucurat să îi văd pe alți colegi din alte state membre.
Și tocmai de aceea, începând de astăzi și prin acest vot din Parlamentul European, chestiunea tezaurului românesc sechestrat de Moscova după după Primul Război Mondial devine o problemă europeană.
Domnule Tomac, realist vorbind, credeți că România are șanse să-și recupereze tezaurul sechestrat de Rusia?Eugen Tomac: În momentul de față, avem deja o bază destul de solidă, o temelie destul de bine închegată pentru a putea solicita atunci când se vor relansa relațiile între Uniunea Europeană și Federația Rusă.
când Rusia va înțelege că nu poate ocupa Ucraina, când Rusia va înțelege că nu mai poate anexa teritorii și distruge destine, așa cum îi dictează propriul interes.
în momentul de față prin politicile declanșate de Putin, când ne vom așeza la masa relansării dialogului, evident că acest document adoptat astăzi va reprezenta o temelie destul de puternică.
Sublinez că el trasează sarcini precise instituțiilor europene.
Comisia Europeană, astăzi, în dezbaterile din plenul Parlamentului, și-a asumat în mod oficial că de acum încolo va fi alături de Guvernul român în toate acțiunile pe care urmează să le întreprindem în ceea ce privește restituirea tezaurului.
Un asemenea mesaj politic, un asemenea angajament ferm a fost confirmat printr-un vot cu o largă majoritate.
Au fost mai multe amendamente în plen dezbătute astăzi și s-a văzut foarte clar că există o majoritate de aproape 80% care a susținut acest demers inițiat de noi în sprijinul țării noastre.
Eu așa cred că trebuie să procedăm și pe viitor, să găsim cele mai inteligente strategii prin care să ne putem atinge aceste obiectivele și să știți că acest vot nu l-am obținut simplu.
În spatele acestui vot există foarte multe, multe luni de efort continuu, pentru că întâi am încercat să convingem fiecare europarlamentar să înțeleagă ce înseamnă această problematică.
Eu mi-am dat seama anul trecut, când am participat la dezbaterile privind strategia Uniunii Europene cu privire la combaterea traficului ilicit de bunuri culturale relocate în vreme de război sau relocate în vreme de război, că aproape nimeni nu știa nimic despre situația tezaurului României sechestrat la Moscova Din acea clipă am pregătit un întreg concept de campanie pentru a informa decidenți europeni, pentru a informa toți colegii europarlamentari din toate statele.
Fiecare țară are probleme sensibile legate de trecutul ei, însă situația tezaurului nostru este o situație unică, așa cum subliniam mai devreme.
Pentru asta a trebuit să solicităm sprijinul Băncii Naționale a României.
Am tradus, cu sprijinul Băncii Naționale a României, două volume în limba engleză, un volum de documente și un volum de prezentare a situației tezaurului, pe care le-am oferit tuturor colegilor.
Am organizat împreună cu Banca Națională un eveniment de înaltă ținută săptămâna trecută la Parlamentul European, o expoziție privind Tezaurul României aflat la Moscova.
Am încercat să găsim echilibrul necesar astfel încât toate grupurile politice să înțeleagă miza majoră a acestui subiect.
Pentru că atunci când nu vrei să rezolvi ceva, faci exact așa cum fac alți colegi români sau nu numai, care încearcă să ducă lumea în eroare sau să deturneze sensul unui demers care este dincolo de aspirațiile politice ale partidelor.
Aici discutăm despre un subiect care are o valoare uriașă.
Alături de Tezaurul României aflat la Moscova, mai avem subiectul sensibil, situația și relația noastră cu Republica Moldova, lucru care deranjează Rusia.
Dar aceste două teme sunt de interes major pentru noi și pentru a reuși, trebuie să găsim echilibrul necesar, argumentele potrivite și un limbaj adecvat, astfel încât europarlamentari din toate statele, din toate grupurile politice, să susțină un asemenea demers.
Și eu cred că asta este ceea ce am reușit astăzi și evident că acest document ne va ajuta pentru a găsi cele mai potrivite căi prin care, împreună cu Uniunea Europeană, să determinăm Rusia să-și respecte un angajament pe care și l-a asumat acum mai bine de un secol.
Domnule Botoș, dl.
Tomac spunea că a fost vorba de negocieri care au durat câteva luni.
dvs.
ați prezentat rezultatul votului, rezoluția a fost adoptată cu o largă majoritate.
V-aș întreba care au fost europarlamentarii care s-au lăsat mai greu convinși?Vlad Botoș: Negocierile le-am finalizat ieri.
Din partea grupului Renew am fost eu negociator.
Din partea PPE-ului a fost Eugen Tomac, din partea socialiștilor a fost colega noastră Rovana Plumb și au fost implicați și alți colegi europarlamentari români.
Nu am obișnuit în acest mandat să-i critic pe colegii mei din celelalte grupuri politice, însă a fost destul de greu să discutăm cu grupul care care reprezintă, să zicem, extrema dreaptă, care este reprezentată și în Parlamentul României și vedem foarte mult circ, foarte multă gălăgie.
Inclusiv astăzi a venit cu foarte multe amendamente pe amendamente pe care nu le-am discutat ieri ieri.
Colegul din din acel partid extemist, care de multe ori face și jocurile Rusiei, și am văzut chiar liderul acelui partid este interzis în Republica Moldova, a venit cu niște amendamente care n-au fost susținute și au primit un vot de blam astăzi în plenul Parlamentului European.
S-a dorit foarte mult și diluarea acestei rezoluții, adică să amintim de alte probleme din alte țări.
Președintele Băsescu și cu mine ieri am susținut foarte mult la negocieri că această rezoluție este despre tezaurul României, confiscat de Moscova după Primul Război Mondial.
Practic, acest tezaur conținea aproape 92 tone de aur ale Băncii Naționale, bunuri culturale și religioase, tablouri ale pictorului nostru Nicolae Grigorescu, documente de arhive.
Voiam să discutăm doar despre acest tezaur.
Nu am vrut să diluăm și tocmai de aceea, astăzi, în plenul Parlamentului European, am respins acele amendamente venite de la grupul extremei.
Este vorba, ca să înțelegem exact, de europarlamentar român, nu?Vlad Botoș: Da, un europarlamentar român, ales pe listele PSD, pus cu mâna de dl.
Dragnea în 2019, care a trecut la AUR între timp.
Nu am obișnuit în acești ani să-mi critic colegii de la tribuna Parlamentului, am susținut de fiecare dată România, am susținut toate amendamentele și toate proiectele tuturor colegilor români.
Sunt ales în numele României, reprezint România și tocmai de aceea, ieri am cerut colegului să nu dilueze și să nu aducă alte chestiuni care nu nu-și au locul.
A fost foarte important ca această rezoluție să fie despre tezaurul românesc confiscat de regimul bolșevic de Moscova, pe care mai de mai bine de 100 de ani rușii nu vor să ni-l restituie.
Eugen Tomac: O să-mi permit să-l completez pe colegul meu Vlad Botoș.
Când vrei să obții ceva trebuie să fii realist și extrem de convingător, pentru că discutăm despre 705 europarlamentari proveniți din 27 de state.
Dacă noi mergem cu abordări abrupte, care creează tensiuni și neîncredere din prima clipă, n-avem nicio șansă de reușită.
Pe principiul noi vrem unirea Republicii Moldova azi nu poți funcționa, pentru că această logică evident că o poți împărtăși la un colocviu, la o dezbatere, dar într-un document oficial al Uniunii Europene trebuie să ai rigoare instituțională, necesară pentru a fi credibil și pentru a reuși să convingi toate părțile implicate în proces că demersul este unul extrem de serios și profesionist.
Mie îmi pare rău că pe o temă atât de serioasă unii colegi, cum a fost dl.
Terheș, încearcă să aducă în discuție elemente care nu sunt rezonabile și nu pot fi introduse într-un document care are o valoare istorică pentru România.
Noi trebuie să ținem la această rigoare și, evident, să fim predictibili, nicidecum să ne tăiem singuri șansele, doar pentru că unii privesc lucrurile strict în cheie electorală.
Acest demers a fost făcut în interesul strict al României, dincolo de interesele de partid, dincolo de interese, de simpatii sau antipatii.
Este un demers în numele României și de interes major pentru toți cetățenii români.
De ce credeți că România singură nu a putut să rezolve această problemă.
Este o problemă de un secol?Vlad Botoș: În perioada interbelică au fost negocieri între guvernele României și cel sovietic.
În 1934-1935 au fost restituite rămășițele domnitorului Dimitrie Cantemir.
Apoi în 1956, Uniunea Sovietică să arate așa o mare prietenie, în ghilimele spus, mare prietenie cu noua Republică Muncitorească România, ne-a restituit Cloșca cu puii de aur, obiect de patrimoniu și câteva tablouri ale pictorului Grigorescu.
Însă cele 91,5 tone de aur nu ni le-au restituit.
Bineînțeles că în perioada comunistă, Ceaușescu a încercat să discute de fiecare dată Brejnev, Hrușciov, inclusiv Gorbaciov, care părea un om mai deschis, însă se făceau că nu există niciun aur, că de fapt totul a fost restituit.
După 1990.
Banca Națională a susținut de fiecare dată acest demers.
Guvernele României sau președintele Iliescu nu au făcut mari mișcări în acest sens.
Președintele Băsescu a negociat cu Putin direct.
Putin și guvernele lui se făceau la fel că nu există niciun aur, nu există niciun tezaur.
De aceea am făcut din acest subiect care era subiectul României, subiectul Băncii Naționale a României, un subiect european.
Ultimul articol din această rezoluție spune foarte clar că președinta Parlamentului este mandatată să trimită această rezoluție tuturor guvernelor statelor membre, Comisiei Europene, Consiliului European și Consiliul Uniunii Europene, dar și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din care și Rusia făcea parte până la invazia în Ucraina.
Adunării parlamentare OSCE și Federației Ruse.
Adică dl.
Putin va primi pe masă, zilele următoare, această rezoluție din partea președintei Parlamentului European.
Domnule Tomac, dacă președintele Rusiei, Vladimir Putin, va primi această rezoluție pe masă, credeți că va fi impresionat de acest demers al Uniunii Europene de sprijin al României?Eugen Tomac: Sunt absolut convins că este foarte multă agitație la Kremlin astăzi, pentru că orice mesaj direct, cu argumente, prin care Rusia este prezentată altfel decât își doresc ei, irită.
Putin în mod sigur se va enerva pe acest mesaj pe care îl transmitem acum, pentru că știe foarte bine că datele în ceea ce privește evoluțiile viitoare ne vor permite să condiționăm atât noi, cât și Uniunea Europeană, Rusia de nevoia de a-și achita această obligație pe care o are față de țara noastră.
În mod sigur, Putin va ști despre votul de astăzi.
În mod sigur, guvernul de la Moscova va lua notă și sunt absolut convins că vom vedea în următoarea perioadă tot felul de campanii de dezinformare cu privire la acest subiect, pe care le va promova Federația Rusă, atât în media lor, cât și, evident, prin tot felul de sateliți în spațiul public european.
Nu am nicio îndoială, pentru că știu că la Moscova există un deranj profund cu privire la acest subiect și nu de ieri, de astăzi.
În toate stenogramele întâlnirilor bilaterale pe care ne putem uita, inclusiv în epoca comunistă, Moscova a fost profund iritată.
Evident că în momentul de față, faptul că noi nu abandonăm acest subiect, faptul că încercăm să internaționalizăm această problematică și, evident, să angajăm instituțiile europene în a ne susține, asta nu-i place Moscovei și sunt absolut convins că Putin va fi profund iritat de acest mesaj, pentru că știe și înțelege perfect semnificațiile în timp ale unui asemenea demers.
Credeți că Tezaurul României care mai este la Moscova, chiar mai este undeva pus bine în niște subsoluri securizate? Este vorba și de opere de artă care au fost trimise acolo și de piese de patrimoniu, oare nu sunt în colecții particulare acum ale oligarhilor ruși?Vlad Botoș: Am avut această dezbatere în timpul negocierii și de fiecare dată am înlocuit cuvântul Moscova sau Kremlin, pentru că în 1916-1917 a fost depozitat tezaurul la Kremlin, am înlocuit cu Rusia.
Noi credem că aceste 91,5 tone de aur se află încă pe teritoriul Federației Ruse, la fel și operele de artă și documentele de arhivă care se se mai află acolo.
Suntem convinși că formele de guvernământ după Uniunea Sovietică știu foarte bine unde se se află.
E foarte important de precizat că Banca Națională la acea vreme, în 1916-1917, avea foarte bine documentat tot ceea ce s-a trimis la Moscova.
Totul a fost inventariat, fiecărui obiect i s-a dat un număr de inventar, iar aceste documente există.
Brejnev când ne spunea că nu există nimic sau Putin, folosind aceeași retorică, stiau foarte bine că aceste obiecte au fost inventariate și au fost depozitate împreună.
Sigur, ne putem gândi la tot felul de teorii că aurul României sau obiecte, bijuteriile sau obiectele de artă s-ar afla în patrimoniile unor persoane private.
Însă noi noi credem că se află totul pe teritoriul Rusiei și tocmai de aceea am vrut să menționăm explicit teritoriul Rusiei și nu Moscova sau o clădire anume din din zona Kremlinului.
Domnule Tomac, după adoptarea acestei rezoluții, când va fi posibilă reluarea dialogului diplomatic între Uniunea Europeană și Rusia, pe care punct al agendei credeți că va fi recuperarea tezaurului de către România?Eugen Tomac: Aici este partea foarte interesantă și evident că intervine și rolul guvernului de acasă, pentru că Comisia a fost destul de explicită: ne vom implica și vom susține atât timp cât autoritățile române ne vor solicita acest lucru și, evident, maniera în care ne vor solicita.
Și acum vin și vă spun următoarea chestiune: evident că după ce Rusia va pierde acest război și se va opri, pentru că nu-l poate duce la nesfârșit, se vor relansa relațiile.
Gândiți-vă că în băncile occidentale sunt active de sute de miliarde de euro blocate.
Rusia va dori reluarea negocierilor pentru aceste active pe care le are blocate peste tot în lume și evident că atunci datele problemei se vor schimba fundamental.
Am dat doar o situație ipotetică în care putem în care putem lucra, condiționa Rusia de redeschiderea anumitor capitole pe teme ce țin de sancțiunile introduse în timpul războiului din Ucraina, cu condiția de a ne returna nouă tezarul.
De aceea, eu cred că avem șanse foarte mari pe viitor să primim înapoi tezanul mult mai repede decât ne imaginăm și sigur că discutăm de de ani de zile, nu de zeci de ani, din punctul meu de vedere.
Deci, oportunitățile pentru a reuși împreună cu Uniunea Europeană să ne aducem aurul înapoi acasă cresc considerabil.
De aceea spun că acest vot de astăzi a fost un istoric și creează, de fapt, cadrul juridic necesar pentru acțiuni ulterioare atât ale guvernului nostru, cât și ale Comisiei Europene.
Dvs.
spuneți că Putin va pierde războiul.
Tezaurul ar putea fi o monedă de schimb în contextul sancțiunilor și ridicării sancțiunilor la care este astăzi supusă Rusia.
Dar există și varianta, de ce nu, de răzbunare.
Am pierdut.
, de ce să dau totul până la urmă? Eugen Tomac: Pierderile sunt mult mai mari pentru Rusia în momentul de față.
Repet, pachetul de de active pe care îl au blocat Rusia și cetățenii săi în întreaga lume este uriaș, se ridică la aproape 300 de miliarde de dolari.
Este o cifră uriașă.
Noi discutăm totuși de o masă credală pe care o avem în în Rusia, care se ridică la câteva miliarde doar.
Evident, este doar o ipoteză de lucru.
Sigur că specialiștii noștri din Ministerul de Externe, de la Banca Națională a României pot veni cu diferite formule de acțiune către Comisie.
Dar, repet, pentru noi, cel mai important pas a fost făcut, și anume că am primit suportul politic necesar pentru ca acest subiect să nu mai rămână doar unul bilateral între România și Federația Rusă, ci un subiect prin care am angajat Uniunea Europeană de acum încolo să fie alături de noi în orice demers pe care trebuie să-l facem.
Repet, votul este unul istoric, este important și sunt absolut convins că atunci când Uniunea Europeană se va așeza din nou la masă cu Federația Rusă, printre temele discutate va fi în mod clar și returnarea tezaurului României.
Fați la măsura.
Cu siguranță, românii vă vor întreba în campania electorală, pentru că acum, în campania pentru alegerile europarlamentare veți merge mult prin țară, când credeți sau dacă sperați să fie adus întreg tezaul României de la Moscova?Vlad Botoș: În toți acești 5 ani de mandat în Parlamentul European nu am făcut circ, nu am făcut gălăgia, am lucrat foarte tehnic și foarte aplicat ceea ce am făcut și astăzi.
Când? Am așteptat deja 108 ani ca acest tezaur să ne fie returnat, n-am să vă dau o un an, însă vă spun cu siguranță că nu vom mai aștepta alt secol ca acest tezaur să ne fie să ne fie returnat și tot ceea ce ține de mine personal, de colegii mei din Parlamentul European, de USR, de Dreapta unită vom face.
Vom face concret ca acest tezaur să se întoarcă, bineînțeles, poate nu în forma lui de la acea vreme în aur, însă valoarea lui trebuie returnată în depozitele Băncii Naționale.
Noi, în România, după Primul Război Mondial, a trebuit să reîncepem reconstrucția țării fără tezaur național.
A fost foarte, foarte complicat și, cum spunea și Eugen, este un caz unic în lume în care tezaurul unei țări, obiectele de patrimoniu să nu-i fie returnate.
Noi, de exemplu, am adăpostit alte tezaure.
De exemplu, am adăpostit tezaurul Poloniei, căruia i-a returnat tot ceea ce conținea.
Și au fost și alte cazuri la nivel european sau la nivel mondial.
Acest caz este unic ca o țară să aibă un tratat – am fost la acel moment aliați cu Rusia țaristă în 1916-1917 – iar Rusia de după revoluția bolșevică nu a mai dorit să ne returneze acel tezaur.
După acest vot istoric de astăzi nu vom lăsa lucrurile să treneze din nou, ani și ani.
Domnule Tomac, aceeași întrebare și pentru dvs.
când și cât?Eugen Tomac: Eu cred că nu putem pune problema cât, dintr-un simplu motiv: pentru că la Banca Națională a României există un dosar pe care fiecare guvernator al României din 1917 încoace, îl transmite, în original, din guvernator în guvernator personal.
Acest dosar cuprinde toată masa monetară pe care România a transportat-o în 1916 și în 1917 la Moscova.
Deci noi avem o evidență exactă, știm până la ultimul gram cât aur am dus în Rusia țaristă și cât așteptăm înapoi.
Aici nu discutăm despre lingouri doar discutăm, despre monede rare, monede de 100 de 200 de ani vechime franceze, italiene, britanice, deci un patrimoniu al băncii care nu poate fi valorificat doar în cantitatea de aur, așa cum se calculează lingourile.
De aceea, negocierile pe tezaur și pe returnarea fie a valorii, fie a aurului în sine atât cât cât mai poate fi el restituit, va face parte din dintr-o dintr-un dintr-o serie de negocieri între statele noastre.
Noi vrem să primim până la ultimul gram de aur pe care Rusia ni-l datorează, pentru că ceea ce s-a întâmplat este o chestiune clară.
Noi nu am dus aurul în vreme de război.
Noi l-am relocat printr-o înțelegere bilaterală și avem dovezile clare.
Deci, aici nu discutăm cât.
Când se va întâmpla acest lucru, sigur că discutăm despre ani, pentru că regimul actual este clar că va încerca să ofere tot felul de explicații.
Dar aici există o chestiune extrem de importantă.
Aminteam mai devreme că am pus la dispoziția a fiecărui europarlamentar un volum de documente.
Banca Națională a României a finanțat editarea unei lucrări realizate de istoricul militar Ilie Schipor, care a stat 9 ani de zile în arhivele Federației Ruse și a descoperit toate documentele relevante care fac trimitere la evoluția situației tezaurului, începând de la faptul că ministrul din 1916 este cel care a inițiat demersul prin care a cerut ca Armata Rusă de la Dunăre să facă demersuri pe lângă Guvernul României astfel încât întregul nostru tezaur să fie dus la Moscova.
N-a fost o inițiativă românească, a fost o inițiativă care a venit dinspre Rusia spre noi într-un moment de cumpănă, de război, și evident că toate aceste documente sunt o probă cât se poate de clară că știm unde este aurul, știm exact care a fost evoluția lui, știm exact care au fost deciziile care s-au adoptat la nivel central, atât în în Rusia Sovietică, cât și, evident, evoluția sa ulterioară.
Nu mai poate spune nimeni că nu a auzit de acest subiect, așa cum s-a întâmplat la întâlnirile precedente.
Inclusiv dl.
președinte Băsescu ne-a explicat că a discutat nu o dată cu Putin acest subiect și evident că răspunsul Rusiei este unul absolut neconvingător.
