Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a acuzat joi Statele Unite de continuarea unei campanii de „calomniere” a Ungariei, escaladând războiul declarațiilor între Budapesta și Washington transmite agenția MTI, citată de Agerpres.
Şeful diplomaţiei de la Budapesta a numit guvernarea Partidului Democrat de la Washington „pro-război, pro-gen (n.
r.
o referință la politica privind identitatea sexuală) şi pro-migraţie”, acuzând că criticile Washingtonului la adresa Ungariei se datorează divergențelor ideologice.
„De această dată, consilierul pentru securitate naţională a fost cel care s-a alăturat corului.
Declaraţia lui Jake Sullivan a arătat clar că democraţii din SUA nu privesc cu ochi buni faptul că, în mijlocului oceanului european liberal progresist, mai există o insulă unde suntem mândri să spunem: nu război, nu gen, nu migraţie!”, a scris Szijjarto pe Facebook.
Oficialul ungar a adăugat: „Avem în continuare o poziţie fermă pentru pace, vom apăra familiile de propaganda de gen agresivă şi nu vom primi migranţi ilegali în ţara noastră, fie că democraţilor le place, fie că nu!”.
Comentariile sale vin după ce Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, a declarat miercuri în timpul unei conferințe de presă că administrația Biden nu a ezitat să își exprime îngrijorările față de „asaltul Ungariei asupra instituțiilor democratice, printre care sistemul judiciar, corupția din Ungaria și alte erodări ale democrației”.
El a făcut comentariile după ce un jurnalist l-a întrebat dacă „poziția guvernului SUA este că Ungaria, o aliată NATO, este o dictatură”.
Sullivan a fost întrebat despre acest subiect după ce președintele Joe Biden, comentând despre întâlnirea recentă dintre Viktor Orban și Donald Trump în Florida, a afirmat vinerea trecută la un miting electoral:„Știți cu cine se întâlnește astăzi [Trump] la Mar-a-Lago? Orban din Ungaria, care a spus foarte simplu că nu crede că democrația funcționează și că urmărește (să instaureze) o dictatură”.
Peter Szijjarto a reacționat marți, într-o conferință de presă: „Este o insultă foarte gravă” care „are un impact serios asupra relațiilor noastre bilaterale”.
„Nimic nu ne obligă să acceptăm astfel de minciuni din partea nimănui, chiar și a președintelui Statelor Unite”, a subliniat șeful diplomației ungare, adăugând că David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta, a fost convocat la ministerul ungar de externe și că i s-a cerut să prezinte declarația în care Viktor Orban a spus că nu crede că democrația funcționează.
„Evident, nicio declarație de acest fel nu a fost făcută (de către dl Orban), așa că nu am primit un răspuns satisfăcător”.
Ambasadorul, care critică deschis guvernul Orban și este la rândul său o țintă predilectă a atacurilor Budapestei, a confirmat că a fost convocat „de urgență”, notând ironic într-un comunicat de presă remis de ambasada americană că a salutat „ocazia de a discuta despre starea democrației maghiare”.
În cadrul întâlnirii sale cu Trump în Florida Viktor Orban și-a exprimat deschis sprijinul pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, notând într-o postare făcută pe rețeaua „X” după întrevedere că:„Avem nevoie de lideri în lume care sunt respectaţi şi care pot aduce pacea.
El este unul dintre ei! Întoarceţi-vă şi aduceţi-ne pacea, domnule preşedinte!”.
Premierul ungar a afirmat de asemenea că în momentul de față nu ar fi existat un război în Ucraina dacă Trump ar fi fost reales în 2020.
Într-un interviu acordat ulterior televiziunii publice de la Budapesta, Viktor Orban a afirmat de asemenea că Trump va opri finanțarea Ucrainei dacă va redeveni președinte în urma alegerilor prezidențiale pe care SUA le vor organiza în noiembrie.
„El nu va da un bănuț pentru războiul ucraineano-rusesc și, prin urmare, războiul va înceta”, a declarat premierul ungar.
Orban a spus că războiul se va încheia după oprirea asistenței americane întrucât „este evident că Ucraina nu poate sta pe propriile picioare”.
Donald Trump și Joe Biden au obținut marți nominalizările Partidului Republican, respectiv Democrat, pentru a le reprezenta la alegerile prezidențiale din noiembrie, mutare care a oficializat faptul că scrutinul va fi o reeditare a celui din 2020, câștigat de candidatul democrat.