Unul dintre principiile de bază enunțate de Darwin a fost demontat ● Pandemia Covid a schimbat dramatic speranța de viață pe tot globul ● Prima rachetă privată din Japonia a explodat la zborul inauguralIdeea că, în cadrul celor mai multe specii de mamifere, masculii tind să fie mai mari decât femelele, își are originea în volumul Descența omului și selecția sexuală, publicat de Carles Darwin în 1871.
De atunci, pentru mai bine de 150 de ani, ipoteza lui Darwin a avut valoare de postulat și nimeni nu a contrazis-o vreodată.
Se pare însă că Darwin a greșit.
Cel puțin asta susține un grup de cercetători de la Universitatea Princeton, SUA, într-un studiu publicat în revista Nature.
Mai degrabă decât să fie adevărată, ideea predominanței dimorfismului sexual în cadrul mamiferelor este una influențată de concepțiile și modul de lucru din perioada victoriană.
Mai exact, naturaliștii de atunci, în frunte cu Charles Darwin, au acordat mai multă atenție primatelor și carnivorelor.
Apoi, în perioada victoriană era foarte populară printre naturaliști ideea competiției dintre masculi și rolul sexelor în procreere și creșterea puilor.
De aici și ipoteza falsă care s-a propagat pe o durată atât de mare de timp.
Autorii studiului recent publicat în Nature susțin însă că lucrurile stau cu totul altfel.
După analiza a nu mai puțin de 429 de specii de mamifere, aceștia au observat că în majoritatea cazurilor se poate vorbi, mai degrabă, de monomorfism sexual.
Pe scurt, masculii și femelele au dimensiuni similare.
Cele mai multe specii de mamifere sunt reprezentate, de departe, de rozătoare și lilieci, subliniază specialiștii care au semnat studiul.
Daca ne rezumăm strict la lilieci, în cazul a aproape 50% dintre specii, femelele tind să fie chiar mai mari decât masculii.
Cel mai probabil, astfel de animale au evoluat astfel pentru ca femelele să poată purta puii mai ușor, în timp ce masculii mai agili pot fi avantajați în luptele directe.
Cercetătorii americani afirmă că, în ciuda faptului că nu au analizat chiar toate speciile de mamifere, au suficiente dovezi pentru a demonta unul dintre principiile de bază enunțate de Charles Darwin.
Un principiu care a fost apărat cu îndârjire, susțin ei, pur și simplu pentru că era enunțat de marele naturalist britanic.
Pandemia Covid a avut efecte cu mult mai dramatice decât s-a estimat, în primii doi de la răspândirea globală a virusului, se arată într-un studiu publicat în revista The Lancet de cercetători de la Institutul pentru Metrica și Evaluarea Sănătății, institut finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates.
Conform datelor culese de specialiști, speranța de viață a scăzut în 84% dintre cele 204 țări în care s-au analizat statisticile de acest gen.
Practic, subliniază autorii studiului, am avut de a face cu un efect devastator.
Astfel, rata deceselor în rândul persoanelor cu vârste de peste 15 ani a crescut cu 22% în rândul bărbaților și 17% în rândul femeilor.
Mexic, Peru și Bolivia au fost țările în care speranța de viață a scăzut cel mai mult în perioada critică, 2020-2021.
În același timp, Noua Zeelandă, Barbados și Antigua&Barbuda au resimțit cel mai puțin efectele pandemiei.
Virusul Covid se face vinovat de moartea a nu mai puțin de 15,9 milioane de oameni în perioada amintită.
Cu cel puțin un milion mai mult decât estimase inițial Organizația Mondială a Sănătății.
Studiul mai arată că populația vârstnică din țările dezvoltate s-a redus simțitor în urma pandemiei, însă numărul vârstnicilor a continuat să crească în țările mai puțin dezvoltate.
Există însă și vești bune, afirmă autorii studiului.
În ciuda efectelor pandemiei, rata mortalității infantile a continuat să scadă.
Astfel, numărul deceselor a fost mai redus cu circa 500.
000 în anul 2021, comparativ cu anul 2019.
Astfel de date sunt extrem de importante, adaugă specialiștii citați, căci efectele unei pandemii așa cum a fost cea Covid vin la pachet cu provocări fără precedent din punct de vedere social, economic și politic.
Iar în lumina unor astfel de date, toate națiunile vor trebui să conlucreze pentru a diminua efectele negative ale unei pandemii de acest gen, vezi cazul lipsei forței de muncă, a lipsei resurselor de bază sau a imigrației.
Racheta Kairos, produsă de compania Space One Co.
a explodat la doar câteva secunde după lansarea care a avut loc astăzi la ora 4:01 A.
M (ora României), relatează Reuters.
Eșecul stopează pe moment intențiile companiei nipone de a deveni primul jucător de pe piața privată japoneză care lansează sateliți pe orbita Terrei.
Racheta de 18 m, alimentată cu combustibil solid, a lăsat în urma sa un nor de fum, fragmente metalice și un incendiu pe rampa de lansare din peninsula Kii din vestul Japoniei, fapt care a atras intervenția pompierilor, după cum s-a putut vedea în transmisia live din media locală.
Oficiali ai Space One Co.
au anunțat că investighează cauzele exploziei.
Nu au fost oferite date cu privire la posibilele motive care au dus la eșecul lansării.
Nu s-a specificat dacă au existat persoane rănite în urma exploziei, însă acest lucru este puțin probabil, având în vedere că accesul persoanelor în apropierea rampei de lansare este strict interzis.
În plus, au subliniat oficialii Space One, racheta este complet automată și nu necesită decât prezența a 12 persoane la centrul de comandă.
Karios purta un satelit experimental care să preia rolul sateliților de spionaj în cazul în care aceștia ar fi devenit nefuncționali.
Space One Co a apărut pe piață în anul 2018, ca urmare a colaborării dintre mai multe companii și bănci japoneze.
Deși este unul dintre jucătorii mici în cursa spațială, compania își dorește să profite de cererea tot mai mare de a trimite sateliți în spațiu, atât din partea guvernului nipon, cât și din partea clienților globali.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
