Premierul francez Gabriel Attal a apărat marți strategia de ajutor pentru Ucraina în fața deputaților, care erau așteptați să aprobe acordul de securitate franco-ucrainean, în pofida diviziunilor de stânga și a abținerii partidului de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, potrivit AFPÎntr-un „moment de cotitură în conflict”, șeful guvernului a dat startul dezbaterilor aducând „un omagiu rezistenței excepționale a poporului ucrainean”, la care deputații au aplaudat în picioare.
El a insistat asupra riscurilor „concrete” și „tangibile” ale unei victorii rusești asupra „vieții de zi cu zi” a francezilor, un „cataclism pentru puterea lor de cumpărare”: „o inflație alimentară de zece ori mai mare, o explozie a prețurilor la energie de zece ori mai mare”.
A vota împotriva strategiei de ajutorare a Franței ar însemna să „întoarcem spatele istoriei noastre”.
„A te abține înseamnă a fugi”, a certat el, luând în vizor La France Insoumise (stânga radicală, LFI) și Rassemblement national (RN) al lui Marine Le Pen.
„Nu ne impunem nicio limită în fața Rusiei, care nu-și stabilește nicio limită”, a subliniat el, după declarațiile controversate ale lui Emmanuel Macron, care nu a exclus trimiterea de trupe occidentale pe teren.
Votul, care nu este obligatoriu, este așteptat în jurul orei 20:00 (19:00 GMT), cu un rezultat care ar putea fi favorabil guvernului, grație sprijinului partidului de dreapta Les Républicains (LR), al socialiștilor și al ecologiștilor.
Acesta se referă la acordul de securitate franco-ucrainean din 16 februarie.
Semnat pentru o perioadă de zece ani, acesta include o consolidare a cooperării militare, în special în domeniul artileriei și al apărării aeriene.
Grupul lui Marine Le Pen se va „abține” de la vot, a anunțat președintele său, Jordan Bardella, invocând „linii roșii”, printre care trimiterea de trupe terestre și posibila aderare a Ucrainei la NATO și la Uniunea Europeană.
„Ați (.
.
.
) deturnat și exploatat o criză internațională majoră pentru a servi o agendă electorală pe termen scurt” înaintea alegerilor europene, a declarat Marine Le Pen.
„Ori suntem pro-Macron, ori suntem acuzați că suntem pro-Putin”, a declarat ea, explicându-și alegerea de a se abține.
În declarația sa, șeful guvernului a apărat acordul de securitate franco-ucrainean din 16 februarie.
Semnat pentru o perioadă de zece ani, acesta prevede o consolidare a cooperării militare, în special în domeniul artileriei și al apărării aeriene.
În 2024, Parisul promite să furnizeze „până la trei miliarde de euro de sprijin suplimentar”.
„Aceste trei miliarde de euro nu sunt un cec pentru Ucraina.
Ele corespund valorii maxime a ajutorului nostru militar în 2024, inclusiv comenzile plasate la industriile noastre de apărare franceze”, a explicat ministrul forțelor armate, Sébastien Lecornu.
Cu trei luni înainte de alegerile europene din 9 iunie, ajutorul acordat Ucrainei a devenit una dintre temele-cheie ale campaniei, mai ales după declarațiile lui Emmanuel Macron de la sfârșitul lunii februarie, în care nu a exclus trimiterea de trupe terestre și nu a dorit să pună „nicio limită” sprijinului acordat Kievului.
De la aceste declarații, care au provocat o controversă considerabilă în Franța și în Europa, în special cu Germania, Sébastien Lecornu a asigurat guvernul francez că trimiterea de „trupe de luptă la sol nu este în discuție”, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a încercat să asigure luni presa franceză că „atâta timp cât Ucraina rezistă, armata franceză poate rămâne pe teritoriul francez”.
Președintele Emmanuel Macron a făcut din creșterea ajutorului acordat Ucrainei una dintre prioritățile sale principale, dar sprijinul pentru acest sprijin financiar și militar este în scădere în rândul opiniei publice franceze.
Un sondaj Elabe pentru canalul BFMTV și ziarul La Tribune a arătat duminică că 39% dintre francezi consideră că Franța ar trebui să continue să sprijine Kievul din punct de vedere economic și financiar așa cum o face în prezent, în scădere cu 11 puncte față de 28 iunie 2023.
Și tot mai mulți francezi (26%, +3 puncte) cred că Franța ar trebui să își reducă sprijinul.
Aceeași tendință se aplică și în cazul sprijinului militar: 43% (-9 puncte) consideră că UE ar trebui să continue să sprijine Kievul ca în prezent, în timp ce 22% (+4) cred că ar trebui să își reducă sprijinul.
