Președintele Klaus Iohannis a prezentat marți un „decalog” privind viziunea sa pentru viitorul NATO într-un editorial de opinie publicat de Politico la scurt timp după ce acesta a anunțat oficial că s-a înscris în cursa pentru a deveni următorul secretar general al Alianței.
„Pentru a aborda seria largă de amenințări și provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător.
Scopul cheie al Alianței este de a asigura apărarea colectivă a Aliaților prin îndeplinirea sarcinilor sale cheie de descurajare și apărare, prevenire și gestionare a situațiilor, și cooperare pentru securitate.
Ca atare, prin dezvoltarea adaptării politice și militare în desfășurare, trebuie să facem NATO mai puternică”, notează Klaus Iohannis în articolul publicat de Politico.
„Pentru a obține acest lucru, înaintez un decalog pentru NATO”, mai notează el, înainte de a prezenta pe puncte obiectivele propuse.
1.
Accelerarea îndeplinirii celor 3 sarcini cheie antemenționate ale NATO prin consolidarea capabilităților de descurajare și apărare în linie cu deciziile luate la Madrid și Vilnius, intensificarea cooperării prin construirea unei agende mai ambițioase în acest domeniu și dezvoltarea eforturilor privind gestionarea crizelor în vederea promovării stabilității și securității în „regiunile de interes strategic pentru alianță;2.
Continuarea sprijinirii Ucrainei „atât timp cât e nevoie”, precum și susținerea parcursului său gradual de a deveni o țară membră a NATO și UE;3.
Îmbunătățirea interoperabilității forțelor NATO și dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianță, cu încurajarea industriei de apărare din Europa;4.
Încurajarea atingerii pe cât de rapid este posibil a obiectivului de a investi 2% din PIB în apărare de către toate statele membre și alocarea a 20% din cheltuieli pentru achiziții de echipamente militare majore;5.
Creșterea rezilienței NATO și a țărilor membre în fața atacurilor hibride și cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice;6.
Consolidarea parteneriatelor transatlantice prin intensificarea consultărilor și a coordonării cu toate organismele relevante ale NATO;7.
Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE;8.
Accelerarea transformării digitale și a investițiilor în inovație având în vedere dezvoltarea tehnologiilor perturbatoare precum AI;9.
Acordarea unei importanțe și mai mari rolului NATO ca forum pentru consultări, coordonare și pregătire în domeniul controlului de arme, dezarmării și non-proliferării;10.
Evaluarea continuă a metodelor de lucru ale Alianței și asigurarea unei reprezentări geografice echilibrate în deliberări și pregătirea deciziilor.
Președintele a declarat marți în cadrul unor comentarii publice făcute la ora 17:00 la Palatul Cotroceni că „ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”.
„Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări”, a adăugat el.
„Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.
Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO”, a mai spus președintele.
„Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre”, a îndemnat Klaus Iohannis.
Însă Statele Unite, Marea Britanie și Franța au anunțat pe 22 februarie că îl susțin pe premierul Olandei, Mark Rutte, pentru a-i urma lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO, un semnal care îl plasează pe politicianul olandez într-o poziție de forță pentru a obține postul.
Succesorul lui Stoltenberg va prelua șefia alianței în luna octombrie, într-un moment crucial în care noul secretar general va fi nevoit să convingă aliații să continue sprijinirea costisitoare a Ucrainei, dar în același timp să prevină o escaladare periculoasă care să atragă NATO într-un conflict militar deschis cu Rusia.
Însă este așteptat ca statele membre să ajungă la un acord privind viitorul secretar general cu câteva luni înainte de expirarea mandatului lui Stoltenberg, o decizie oficială urmând să fie luată cel mai probabil la summitul alianței ce va avea loc la Washington vara aceasta.
Pe același subiect:
